Unul din cinci muncitori din porturile româneşti e angajat la negru

Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Portuare Constanţa, Petre Costel: „După aprobarea acestui ordin, lucrurile începuseră să meargă mai bine. Problema este că în forma actuală a ordinului şi operatorii din porturile maritime au scăpat de obligaţia numărului minim de salariaţi.”

Sindicatele portuare şi-au pierdut speranţa că flagelul muncii la negru va mai putea fi îndepărtat vreodată, mai ales după anularea unuia dintre articolele cheie ale Ordinului 1303/2006, privind autorizarea agenţilor economici care-şi desfăşoară activitatea în porturile maritime. Preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor Portuare (FNSP) filiala Constanţa, Petre Costel, a spus că forma finală a ordinului a fost elaborată după opt luni de negocieri între toţi factorii implicaţi, cu scopul de a elimina munca la negru din porturi, fenomen care produce pierderi imense operatorilor cinstiţi, dar şi muncitorilor. „Pentru a stopa fenomenul muncii la negru, am decis, de comun acord, să stabilim noi criterii de autorizare a agenţilor economici, iar unul dintre ele este numărul minim de salariaţi. În porturi, activitatea se desfăşoară în flux continuu, astfel că este nevoie de minimum trei schimburi. Dacă ţinem cont că pentru a descărca sau încărca o navă este nevoie de aprox. 13-14 persoane, rezultă că numărul de 30 de angajaţi nu este fantezist”, a explicat Petre Costel. El a adăugat că deşi Ministerul Transporturilor a anulat din acest ordin, alineatul „d” din articolul 5, care stipula că agenţii economici trebuie să facă dovada a cel puţin 30 de muncitori angajaţi cu contract individual de muncă pe durată nedeterminată, federaţia nu a fost înştiinţată.

Imediat după publicare, Ordinul 1303/2006 a fost contestat de către reprezentanţii Asociaţiei Armatorilor Fluviali care au susţinut în instanţă că „un operator din porturile fluviale nu are nevoie de 30 de angajaţi, pentru că volumul de muncă este redus”. Astfel, după cîteva luni de judecată, li s-a îndeplinit dorinţa şi prevederea a fost anulată. „Decizia ministerului este binevenită, deoarece încălca mai multe legi în vigoare, printre care normativul de înfiinţare a întreprinderilor mici şi mijlocii. În acest sens, şi Asociaţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii a făcut o intervenţie la Ministerul Transporturilor, prin care a cerut, în mod imperativ, anularea acestui articol”, a declarat directorul general al Autorităţii Navale Române (ANR), Paul Brînză. El a adăugat că autoritatea va solicita tuturor societăţilor care trebuie să fie autorizate de către ANR să se conformeze prevederilor normativului. „După ce va trece termenul legal, vom demara controale şi dacă va fi nevoie vom interveni şi vom suspenda sau anula autorizaţia agenţilor respectivi”, a precizat directorul ANR.

Semne bune

Reprezentanţii sindicatelor portuare au fost descumpăniţi de decizia ministerului deoarece, prin anularea acestei prevederi, nu numai că s-a făcut dreptate fluvialilor şi IMM-urilor, dar va creşte iar numărul celor care muncesc fără forme legale în porturile româneşti. „După aprobarea acestui ordin, lucrurile începuseră să meargă mai bine. Problema este că în forma actuală a ordinului şi operatorii din porturile maritime au scăpat de obligaţia numărului minim de salariaţi”, a spus Costel. El a recunoscut că unele dintre firmele care fuseseră depistate, în anii trecuţi, folosind muncă la negru, au angajat oameni specializaţi sau i-au calificat pe cei pe care îi aveau, la Fundaţia Şcoala Portuară, instituţia care oferă diplome autorizate pentru meserii specifice, precum cele de docheri sau mecanizatori. Sindicaliştii apreciază că, acum, în lipsa obligativităţii la minimum 30 de angajaţi, patronii vor angaja un personal minim, iar cînd vor avea comenzi mai mari, vor folosi tot muncitori fără forme legale. Din statisticile întocmite anul trecut de FNSP, numai în Portul Constanţa, existau 6.000 de angajaţi ai operatorilor. Acest lucru înseamnă că cel puţin unul din cinci angajaţi munceau fără forme legale.