UE ar putea prelungi monitorizarea Justiţiei din România

Un raport al Centre for European Policy Studies (CEPS) recomandă Uniunii Europene să nu suspende monitorizarea României, dar să folosească criterii mai flexibile de monitorizare şi să recurgă la o strategie de recompense şi avertismente în privinţa fondurilor europene. Autorul capitolului din raport referitor la România, Dana Denis-Smith, recomandă instituţiilor UE să nu renunţe la monitorizare la încheierea termenului de monitorizare de trei ani, afirmînd că formularea criteriilor de evaluare este deseori folosită de guvernul român pentru “a ascunde lipsa de progrese”. Raportul recomandă ca monitorizarea să nu fie reînnoită anual, afirmînd că, în cazul reînnoirii pe termen mediu (cel puţin trei ani), criteriile trebuie să devină mai flexibile, pentru a permite excluderea domeniilor unde sînt realizate progrese sau includerea unor noi domenii. Pentru cazul în care UE are în vedere reducerea finanţării europene ca potenţială sancţiune la adresa ţării noastre, Denis-Smith recomandă o abordare de tip recompensă şi avertisment - avertismentul referindu-se la suspendarea tuturor fondurilor pentru România, iar recompensa fiind posibilitatea ca autorităţile de la Bucureşti să poată folosi fondurile pentru remedierea problemelor din domeniul justiţiei. Recomandările din raport se referă la consolidarea capacităţii administrative a ministerelor, înfiinţarea de departamente pentru elaborarea legislaţiei, din care să facă parte avocaţi, politologi şi reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, definirea unui proces mai transparent de elaborare şi adoptare a reglementărilor. De asemenea, raportul CEPS recomandă eliminarea aprobării Parlamentului pentru începerea urmării penale a parlamentarilor, dar şi clarificarea confuziei existente în actuala Constituţie în privinţa statutului procurorilor. În privinţa transparenţei instituţiilor, autoarea raportului consideră că România ar trebui să definească în mod clar termenul de “persoane înrudite” în ceea ce priveşte numirile în funcţii publice, pentru a evita conflictele de interese şi sugerează ca ANI să supravegheze aplicarea corectă a definiţiei. Smith apreciază că metodologia aplicată de autorităţile anticorupţie nu este suficient de profesionistă şi funcţională, acestea trebuind să acceseze o gamă largă de surse pentru a-şi susţine cazurile de acuzare şi nu să se bazeze doar pe presă şi agenţii de stat. În plus, ea arată că este necesar ca autorităţile anticorupţie să beneficieze de întregul personal necesar şi, în cazul în care nu există candidaţi potriviţi, să externalizeze serviciile printr-un proces de licitaţie transparent. Raportul recomandă şi o consolidare a regulilor de securitate şi a celor ale instituţiilor, astfel încît scurgerile de informaţii să nu fie folosite ulterior drept arme politice. În ceea ce priveşte independenţa şi profesionalismul în justiţie şi în alte domenii, raportul recomandă îmbunătăţirea controlului asupra stocării documentelor în procedurile judiciare şi stabilirea responsabilităţilor în cazul scurgerilor de informaţii. Scopul proiectului de cercetare a CEPS a fost oferirea unei evaluări independente a guvernării interne şi a statului de drept în Uniunea extinsă, cu studii de caz pentru România şi Bulgaria.

---