Încep săpăturile la şantierul arheologic de la Capidava

Echipa de specialişti din cadrul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa, dar şi studenţi de la universităţile „Ovidius” şi „Spiru Haret” încep, de luni, campaniile de cercetare la una dintre cele mai prestigioase cetăţi ale României, Capidava. Săpăturile sistematice îl au în prim plan, în acest an, pe arheologul Cătălin Dobrinescu. Deşi doar un sfert din vestigiile cetăţii au fost scoase, în prezent, la suprafaţă, în cele peste opt decenii de săpături, Dobrinescu se va ocupa, ca şi în anii precedenţi, de sectoare de cercetare extra-muros (n.r. în afara zidurilor cetăţii). Cunoscut sub numele de „La Popîndăi”, sectorul 10 se află la aproximativ 300 de metri distanţă de incinta cetăţii. Anul trecut, în acelaşi sector, arheologul, ajutat de studenţi entuziaşti, a descoperit un complex de locuire datat din secolele II-IV d. Hr. Importanţa acestei descoperiri este senzaţională, pentru că cercetătorul poate stabili că, pe dealul de lîngă cetatea Capidava, unde se află sectorul 10, a existat complexul iniţial de locuire. „Avem monede din secolul IV d. Hr., din timpul împăratului Valens, iar acest lucru este foarte important. În acea perioadă, aşezările de tip vilae rustica, gravitînd în jurul cetăţilor din Dobrogea, încetează să mai existe. În faţa invaziilor, oamenii au fost nevoiţi să se refugieze în interiorul cetăţii”, a explicat Dobrinescu. Stratigrafia scoate în evidenţă mai multe perioade de locuire. Spre exemplu, descoperirile nu datează doar din secolele II-IV, ci există şi o necropolă medievală, din secolele X-XI. Anul trecut, două morminte au fost descoperite în cadrul sectorului 10 extra-muros, o zonă cu un potenţial ridicat.

Anul acesta, echipa constănţeană va fi ajutată de opt studenţi din cadrul Universităţii „Lucian Blaga”, din Sibiu, conduşi de profesorul Miron Costin. Deşi săpăturile pentru sectorul extra-muros vor avea loc pe toată durata lunii iulie, cercetările vor continua în interiorul cetăţii pînă în luna septembrie. Bogată în materiale ceramice, monede, amfore şi alte diverse obiecte preţioase din secolele V-VI d.Hr., Capidava rămîne una dintre cele mai apreciate cetăţi ale Dobrogei, în ciuda fondurilor din ce în ce mai reduse şi a interesului scăzut manifestat de studenţii facultăţilor de istorie

Cercetările arheologice de la cetatea Capidava au fost iniţiate în anul 1923, de către arheologul Grigore Florescu, elevul regretatului cercetător Vasile Pârvan. Săpăturile au fost întrerupte în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, însă au fost reluate în anii ‘50. În prezent, cercetările de la Capidava reunesc nume importante ale arheologiei dobrogene, precum Zaharia Covacef, Cătălin Dobrinescu şi Tiberiu Potîrniche, dar şi studenţi entuziaşti, organizaţi în Legio Septima, grupare afiliată la Asociaţia Studenţilor la Arheologie şi Istorie din România.