România, pe primul loc în UE în privinţa populaţiei care practică agricultură

Populaţia din România care activează în sectorul agricol a scăzut în perioada 2005-2007 de la 36% la 30% din total, în principal, din cauza migraţiei externe, mai ales către Spania şi Italia, se arată într-o analiză a Centrului Român de Politici Europene (CRPE). Cu toate acestea, potrivit CRPE, România se clasa în anul 2007 pe primul loc în rîndul ţărilor comunitare în privinţa populaţiei care practică agricultură, cu o pondere de aproape cinci ori mai mare decît media UE şi dublă faţă de următoarea clasată (Polonia). În ceea ce priveşte suprafaţa medie a unei exploataţii, studiul CRPE arată că România se clasa în anul 2005 pe penultimul loc între ţările UE, cu o medie de 3,3 hectare. Astfel, în acest clasament, România se regăseşte alături de ţări mici şi cu alt specific agricol, precum Cipru şi Malta. Pe primul loc în această statistică se situează Cehia cu o medie de 84 de hectare, urmată de Marea Britanie (55 hectare) şi Danemarca (54 hectare). "Deşi în România multă lume are o impresie contrară, modelul european de agricultură nu se bazează pe uriaşe exploataţii agricole, ci pe ferma mijlocie, de obicei familială. E drept că există diferenţe între ţările UE, cu Marea Britanie şi Danemarca, dar şi Cehia avînd exploataţii mai mari decît media europeană. România însă nu corespunde acestui model şi are o structură agricolă bizară pentru un stat european modern. Exploataţia medie în România are 3,3 hectare, avem o populaţie ocupată în agricultură uriaşă ca procent, dar şi un număr semnificativ de ferme foarte mari care consumă cea mai mare parte din subvenţiile agricole", se menţionează în analiza CRPE. De asemenea, în analiza CRPE se arată că numărul exploataţiilor care deţin sub 10 hectare de teren a scăzut în 2007 la 3.751.000 de la 4.025.000 în 2005, numărul exploataţiilor care deţin între 10 şi 100 hectare a crescut de la 86.000 în 2005 la 90.000 în 2007. În ceea ce priveşte exploataţiile cu peste 100 hectare, acestea au crescut la 9.600 în 2007, de la 8.900 în 2005. Astfel, cu o mare pondere în rîndul agriculturii de subzistenţă, cea mai mare parte a producţiei exploataţiilor agricole mici este folosită pentru consumul propriu şi nu pentru realizarea de venituri băneşti. Astfel, potrivit CRPE, veniturile băneşti din agricultură contribuie doar cu 2,8% la formarea veniturilor pe ansamblul gospodăriilor şi cu 20,6% în cazul gospodăriilor de agricultori. "În 2007 nivelul mediu al veniturilor băneşti realizate din agricultură era de şapte ori mai mic decît cel realizat în medie de un salariat. Aceasta face ca unul din doi agricultori să trăiască în gospodării aflate sub pragul sărăciei", se mai arată în analiza CRPE.