Bucătăria vegetariană: sănătate, evoluţie spirituală sau snobism?

Din ce în ce mai mulţi români decid să urmeze o alimentaţie sănătoasă, reducând sau chiar renunţând la produsele obţinute din sacrificarea animalelor. Ortodocşii care respectă posturile de peste an cunosc, deja, beneficiile acestui regim, în primul rând pentru viaţa spirituală, cât şi pentru sănătatea trupului. Există, însă, şi oameni care apelează la un meniu vegetarian convinşi de cele mai complexe şi moderne studii ştiinţifice şi medicale, dar şi mulţi snobi care văd într-o salată de legume o oportunitate de a se deosebi de... „restul”, într-un local.

Vegetarianismul a fost, însă, recomandat în toate perioadele istoriei. După Hipocrat sau Pitagora, poetul Ovidiu, care a trăit chiar pe aceste ţărmuri de la Marea Neagră, era, şi el, un fervent adept al dietei vegetariene: „Nu era tot astfel în acel timp fericit de la început; mulţumit cu plantele şi fructele pe care le dădea pământul, omul nu-şi mânjea gura cu sângele animalelor... Renunţaţi la un obicei atât de criminal; urmaţi sfaturile ce vă dau şi nu uitaţi că, mâncând carnea boului pe care l-aţi înjugat, mâncaţi pe tovarăşul care v-a ajutat să vă lucraţi ţarina’’. Convingerea că la degenerarea fizică şi morală a oamenilor contribuie alimentaţia bazată pe carne a fost marcată în scrierile a numeroase alte personalităţi precum Clement din Alexandria, Jacques-Benigne Bossuet sau Alphonse de Lamartine.

În urmă cu doar o zi, în capitală s-a desfăşurat, în premieră naţională, Târgul Zilei Internaţionale Raw Vegan, „Romania Goes Raw”, simultan cu alte manifestări asemănătoare de pe toate continentele. Evenimentul, la care au participat numeroase VIP-uri, a fost organizat la Bucureşti de Ligia Pop, autoarea primei cărţi dedicate acestui fel de gastronomie din ţară, intitulată „Reţete vegane făra foc”. Constănţenii au putut-o întâlni în cursul acestei veri, la restaurantul Rebeca, unde autoarea şi-a lansat volumul. Pentru cei interesaţi de alternativa unei alimentaţii nu doar sănătoasă, dar şi mai optimistă pentru necuvântătoare, autoarea a lansat, pe parcursul acestui an, campania „Mănâncă sănătos o zi pe săptămână”, prilej cu care am întrebat-o care sunt avantajele acestei bucătării.

Reporter (Rep.): Ce este bucătăria vegană?

Ligia Pop (L.P.): Alimentaţia vegană presupune prepararea alimentelor neprocesate termic, fără lactate, ouă sau orice produs animal, inclusiv mierea, deşi eu o folosesc. Pentru gătit, folosesc, în locul aragazului, un deshidrator care usucă interiorul produselor la o temperatură sub 40 grade. În acest fel, vitaminele şi toţi nutrienţii, inclusiv enzimele, rămân intacte.

Rep: Promovaţi un regim bazat exclusiv pe crudităţi?

L.P.: Eu nu spun că hrana trebuie să fie în totalitate din crudităţi sau meniuri vegane. Sfătuiesc, însă, ca pe lângă ce mănâncă zilnic, oamenii să adauge şi produse, ingrediente şi alimente „vii”. Acestea conţin minerale sau enzime pe care nu le găsim în mâncarea gătită, unde, după primele trei minute de fierbere, vitaminele rămase sunt într-o proporţie foarte mică. Avem nevoie de hrană vie, pentru că o alimentaţie „obişnuită” ne ţine sătui… şi cam atât, nu aduce un aport nutritiv considerabil.

Rep.: Este costisitoare trecerea la un regim vege

L.P.: Nu este doar economic, ci şi săţios. De exemplu: din 250 grame de migdale, care costă 9 lei, se pot obţine doi litri de lapte care se consumă în două zile, pâine sau blat de tort ori prăjituri. Veganismul este la îndemâna oricui. Presupune oarece informaţie, care poate fi obţinută lejer mai ales online şi porneşte de la respectul faţă de un regim sănătos de viaţă. (Va urma.)