Bucătăria vegetariană: sănătate, evoluţie spirituală sau snobism? (II)

În pragul unor controverse aprinse pe tema alegerii celor mai sănătoase alternative de hrană, din ce în ce mai mulţi români preferă să renunţe la produsele de super-market şi să urmeze o disciplină în alimentaţie, bazată pe consumul de fructe şi legume proaspete. Aşa cum aminteam în ediţia precedentă, convingerea că la degenerarea fizică şi morală a oamenilor contribuie şi hrana carnată a fost împărtăşită în toate timpurile de oameni iluştri care s-au dovedit a fi în favoarea dietei vegetariene, printre care Pitagora, Platon, Hipocrat, Plutarh, Socrate, Ovidiu, Confucius, Seneca, Virgiliu, Horatiu, Leonardo da Vinci, Newton, Darwin, Locke, Einstein, Byron, Shelley, Pascal, Bossuet, Tolstoi, Voltaire, Rousseau, Bernard Shaw, Diderot, Michelet, Lamartine, Clement din Alexandria, Zola, George Washington, Benjamin Franklin, Wagner, Luther, Gandhi sau Schopenhauer. Continuăm astăzi interviul cu Ligia Pop, autoarea cărţii „Reţete vegane fără foc” şi, totodată, principalul organizator de evenimente dedicate gastronomiei vegetariene.

Reporter (Rep.): Cum au întâmpinat românii ideea de a renunţa la carne?

Ligia Pop (L.P.): O alimentaţie sănătoasă este tot timpul binevenită şi românii sunt foarte deschişi, chiar dacă unii sunt tentaţi să creadă că suntem pasionaţi doar de grătare şi bere. Sunt foarte mulţi pasionaţi de alimentaţia vegană: de exemplu, pe site-ul meu, ligiapop.com, primesc zilnic peste 2000 vizitatori, care lasă comentarii, cer sfaturi, caută reţete sau se străduiesc să adopte o alimentaţie mai sănătoasă.

Rep.: Care sunt avantajele unei alimentaţii vegetariene comparativ cu… regimul general împărtăşit, bazat pe omorârea celorlalte vieţuitoare?

L.P.: Se ştie faptul că, astăzi, lactatele sau produsele din carnea animalelor de sacrificiu nu mai sunt atât de curate cum au fost în urmă cu 100 de ani. Sunt foarte poluate, sunt îmbibate cu antibiotice, toxine, hormoni etc. Când cumpărăm semipreparate, de exemplu un salam, nu ştim ce găsim în el: este un lung şir de E-uri şi diverşi înlocuitori. Acest aspect este valabil şi în cazul legumelor sau fructelor, însă în România se pot găsi vegetale şi crudităţi mai curate şi cu gust. O alimentaţie vegetariană realizează, atât în plan interior, cât şi fizic, o detoxificare. Te simţi mult mai bine, mai uşor, mai liber, mai deschis spre lume, pe care o vezi cu alţi ochi. Este foarte adevărată vorba „suntem ceea ce mâncăm”. Produsele din carne sau lactatele se digeră mai greu, cu o energie mare solicitată de la organism, ceea ce provoacă o stare de somnolenţă şi oboseală. Consumând hrană vie devenim astfel mai energici şi activi, pe lângă alte multe avantaje.

Rep.: A fost grea trecerea la un regim

L.P.: Am fost vegetariană mai mulţi ani, iar veganismul a fost o treaptă mai înaltă, de descoperire a mâncării vii, adică netratată termic. Trecerea nu a fost dificilă, pentru că foarte multe reţete sunt asemănătoare cu cele obişnuite. Se pot face foarte multe feluri de paste cu sos, ciorbe, supe, hamburgers, chiftele etc., putem discuta de o diversitate extrem de mare de preparate. Sunt împotriva vreunui extremism alimentar, deşi, din păcate, este întâlnit la unii vegani sau vegetarieni. Ceea ce promovoz eu nu este o alimentaţie 100% crudă! Oricine poate să încerce aceste reţete, chiar dacă este consumator de lactate şi carne. Vă sfătuiesc să adăugaţi, pe lângă meniul obişnuit, porţii mari de salate verzi şi vegetale rădăcinoase, crudităţi, seminţe încolţite sau nuci şi veţi constata efectele benefice.