Alegerile locale ar urma să aibă loc în 5 iunie, urmând ca startul campaniei electorale să fie dat în 6 mai. Datele au fost propuse de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) și înaintate Guvernului spre aprobare. Și cum, de regulă, propunerile AEP pentru organizarea scrutinelor rămân bătute în cuie, suntem convinși că, în 5 iunie, românii vor fi chemați la urne pentru a vota 44.836 de aleși locali, din care 1.338 de consilieri județeni, 3.187 de primari și 40.311 consilieri locali. Potrivit calendarului, pus în dezbatere de AEP, în 7 mai ar urma să se stabilească prin tragere la sorţi numărul de ordine de pe buletinele de vot, iar cel mai târziu cu 10 zile înaintea alegerilor locale ar urma să fie tipărite buletinele de vot.

REGULI NOI Față de scrutinul din 2012, alegerile locale din acest an vin cu o modificare importantă. Potrivit noii legislații electorale, președinții de consilii județene nu vor mai fi aleși direct, ci indirect, din rândul consilierilor județeni, prin votul acestora. Decizia a fost luată în Parlament și a stârnit numeroase reacții acide. Șefii administrațiilor județene au spus că o asemenea decizie înseamnă un pas înapoi, un vot antidemocratic și care ar duce România cu aproape opt ani înapoi. Printre cei nemulțumiți s-a numărat și președintele Consiliului Județean Constanța, Nicușor Constantinescu, care a spus că, în acest fel, se vor relua ”licitațiile” în interiorul consiliilor. O altă decizie a Parlamentului care a stârnit numeroase discuții a fost menținerea alegerii primarilor dintr-un singur tur de scrutin, ca în 2012. Referitor la acest lucru, liberalii încearcă din răsputeri să-l determine pe premierul Dacian Cioloș să propună adoptarea unei unei Ordonanțe de Urgență privind schimbarea legii alegerilor locale, astfel încât să se revină la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Spre surprinderea celor de la PNL, care se așteptau ca Cioloș să le facă jocurile, prin prisma faptului că a fost numit de președintele Klaus Iohannis, premierul i-a transmis Alinei Gorghiu, co-președinte al PNL, să-l ţină departe de bătălia politică, pentru că proiectul alegerii primarilor din două tururi nu este atributul miniștrilor tehnocrați, ci al politicienilor.

CÂT NE COSTĂ ALEGERILE? Potrivit calculelor, AEP va cheltui pentru organizarea alegerilor locale 11.218.000 de lei. Suma este infimă în comparație cu fondurile pe care le vor cheltui candidații la alegerile locale. Potrivit noii legi de finanțare a partidelor, adoptată anul trecut, formațiunile şi candidaţii independenţi îşi pot deconta cheltuielile de campanie de la bugetul de stat. Singura condiție pusă de cei de la AEP pentru returnarea banilor este ca partidul din care provine candidatul să obțină un prag electoral de 3% din voturi. Asta înseamnă că vor putea deconta cheltuielile și partidele care nu vor intra în Parlament, unde pragul electoral este de 5%. La alegerile locale, statul trebuie să acopere cheltuieli de peste 130 de milioane de euro pentru cei 1.338 de consilieri județeni, 3.187 de primari și 40.311 consilieri locali. Deconturile se vor mări și mai mult dacă luăm în calcul cheltuielile făcute de formațiunile care au trecut de pragul de 3% impus de AEP, dar care nu au obținut mandate de primar sau consilier. Cu alte cuvinte, dacă sunt zece candidați care reușesc să treacă pragul de 3%, atunci toți aceștia vor putea să primească înapoi banii cheltuiți pentru materialele promoționale.

Citește și:

Tensiuni între PNL și Cioloș pe tema alegerii primarilor în două tururi