Conservatorul moderat Ali Larijani a fost reales, duminică, preşedinte al Parlamentului iranian, în faţa adversarului său reformator Mohammad Reza Aref, el fiind unul dintre cei care au aprobat semnarea acordului nuclear dintre Teheran şi marile puteri din iulie 2015. Potrivit anunţului transmis la postul de radio public, Larijani, în vârstă de 57 de ani, a obţinut peste 61% din voturile parlamentarilor, înregistrând o victorie cu 173 de voturi faţă de cele 103 acordate contracandidatului său, Mohammad Reza Aref, fost vicepreşedinte al Iranului în perioada 2001-2005, în timpul regimului Mohammad Khatami.

Alegerea lui Larijani vine în contextul scrutinul legislativ din ţară care a permis reechilibrarea puterii între conservatori şi reformatori (aliaţi ai moderaţilor preşedintelui Hassan Rohani), care nu au reuşit să formeze o majoritate parlamentară pentru a prelua conducerea Parlamentului. La vot au participat 281 de deputaţi din totalul de 290. În urma alegerilor parlamentare, tabăra reformatorilor a obţinut 133 de locuri în Parlament, cea a conservatorilor - 125, iar independenţii - 26 de locuri. Dar unii parlamentari aleşi, reformatori şi moderaţi, au preferat să voteze pentru conservatorul moderat Ali Larijani, un pragmatic care a aprobat acordul nuclear dintre Teheran şi marile puteri în iulie 2015, intrând în contradicţie cu unii conservatori mai radicali. Ali Larijani a reuşit să obţină şi voturile independenţilor în favoarea sa. Realegerea lui Larijani în fruntea Parlamentului iranian vine la o săptămână de la desemnarea lui Ahmad Janati, un ultraconservator, la conducerea Adunării Experţilor, responsabilă de numirea liderului suprem al Iranului.

Următoarele alegeri prezidenţiale din Iran vor avea loc în 2017, plasându-l pe preşedintele moderat Hassan Rohani într-o situaţie delicată, în condiţiile în care cele două mari instituţii ale statului, Parlamentul şi Adunarea Experţilor, sunt conduse de conservatori.