Crama Viișoara, locul în care vinul se face după datina străbună

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Campanie „Telegraf“: „Mâncare românească, nu plastic din import“ Crama Viișoara, locul în care vinul se face după datina străbună
Social 16 Octombrie 2017 / 18:20 2001 accesări 5 comentarii

Tradiția spune că, dacă fetele sunt fecioare, mustul iese dulce, dacă nu, iese acru

Tradiția spune că, dacă fetele sunt fecioare, mustul iese dulce, dacă nu, iese acru

Gheorghe Albu: „Vinul este foarte sensibil, cu el trebuie să te comporți așa cum o faci cu o femeie, trebuie să fii blând, pentru că atunci și el îți va răspunde la fel, cu blândețe...“

Gheorghe Albu: „Vinul este foarte sensibil, cu el trebuie să te comporți așa cum o faci cu o femeie, trebuie să fii blând, pentru că atunci și el îți va răspunde la fel, cu blândețe...“

Crama are o tehnologie modernă și o capacitate de 1,8 milioane de litri. Cu toate acestea, sunt respectate regulile din bătrâni.

Crama are o tehnologie modernă și o capacitate de 1,8 milioane de litri. Cu toate acestea, sunt respectate regulile din bătrâni.

În județul Constanța, există un sat în care vinul a ajuns subiectul unei legi... nescrise. Din cei mai buni struguri se fac cele mai rafinate și premiate licori, pe care până și Bachus ar fi fost invidios. Iar vinul nu se prepară oricum, ci după cele mai vechi datini transmise de la bătrânii satului. Vorbim despre Crama Viișoara.

Viișoara... un sat aparent obișnuit, dar cu o veche taină ce poate fi deslușită doar de către cunoscători. Un loc unde, dacă te-ai oprit pentru o clipă, vei fi fermecat de povestea sa și, mai ales, de parfumul unei vii așa cum nu ai cunoscut vreodată. Situat pe DN 3, la o distanță de 40 de kilometri de Constanța, și aparținând de comuna Cobadin, Viișoara este un sat în care trăiesc dintotdeauna, în pace și bună înțelegere, români, turci și tătari. Numele de Viișoara a fost dat în 1926. Până atunci s-a numit Caceamac, cuvânt care, în limba turcă, suportă două traduceri diferite, după dialecte diferite: „mâncare de cereale” sau „valea cea frumoasă”. De-i întrebi pe localnici, mai toți îți vor spune că a doua traducere este, cu siguranță, cea mai bună. O perioadă, satul a și fost cunoscut drept „Satul dintre Vii”. De aici vine numele Viișoara, prima îndeletnicire a sătenilor fiind cultivarea viței de vie.

RĂSPLĂTIREA STRĂBUNILOR

În Viișoara a ajuns în 1979 și inginerul Gheorghe Albu, iar aceste locuri l-au fermecat iremediabil. „În tinerețea mea am stat de vorbă cu bătrânii satului. Ei mi-au povestit despre vie, despre vin, despre cum trebuie să respecți această nobilă meserie pentru a obține cel mai bun rezultat. Treptat, mi-a venit ideea de a-i răsplăti și eu pe acești buni ai locului, de a-i răzbuna, într-un fel, de a face uitată nenorocirea defrișării viței de vie. Am decis să replantez viță de vie la Viișoara și să fac o cramă în aceste locuri. De la această idee am pornit și am ajuns să replantez aproape 100 de hectare de vie, ce înconjoară Valea Caceamac”, a declarat viticultorul. Ideea lui Albu s-a transformat în realitate, iar Crama de la Viișoara este astăzi una dintre cele mai moderne din România, deși are numai un an de existență. În numai câteva luni, Crama Viișoara a ajuns să se lupte de la egal la egal cu marile branduri naționale și internaționale, la concursul „International Wine Contest Bucharest (IWCB) - 2017“, ce a avut loc în București, între 25 și 28 mai. A obținut nu mai puțin de 19 medalii, dintre care șapte de aur și 12 de argint. „Aceste medalii, precum și cele care, sigur, vor veni în viitor sunt felul nostru de a-i răsplăti pe străbunii din Viișoara, de a le aduce o ultimă dovadă de recunoștință. Acei bătrâni nu mai sunt acum, dar știu că ei aveau o ultimă și prețioasă dorință: aceea ca satul Viișoara să redevină ceea ce a fost, și anume: Satul dintre Vii...“, a spus Albu.

COMOARA - CRAMA, VIA ȘI VINURILE

„Nu e suficient să ai o idee pentru a realiza ceea ce ți-ai propus. Este nevoie și de o strategie bine pusă la punct pentru a ajunge să replantezi atâta viță de vie și pentru a construi o cramă”, consideră Gheorghe Albu, care s-a consultat cu specialiști de renume din domeniu. A luat legătura cu o pepinieră viticolă din Franța, Morisson Couderc, o instituție cu o vechime de peste 130 de ani în domeniu. A comandat material săditor care să corespundă întocmai calităților soiurilor de vin cu aproape patru ani înainte. Cultivă atât soiuri albe, cât și roșii. La categoria soiuri albe se înscriu: Fetească Albă, Fetească Regală, Pinot Gris, Chardonnay, Sauvignon Blanc, Muscat Ottonel, Tămâioasă Românească, Riesling Italian. Soiurile de vin roșu sunt: Pinot Noir, Fetească Neagră, Merlot și Cabernet Sauvignon. Vinurile roze întregesc paleta. Foarte important este faptul că roze-ul nu se face dintr-un amestec de vin alb cu roșu, ci prin procesarea imediată a strugurilor roșii. Roze-ul de la Viișoara este deja foarte solicitat, fiind cerut de tineri și preferat de multe reprezentante ale sexului frumos. La Viișoara, culesul viei se face doar manual, când strugurii ajung să adune destul zahăr pentru fiecare soi în parte. „În cramă nu se folosesc adaosuri de zahăr sau alți îndulcitori, ci doar ce există în struguri. Și se mai întâmplă un lucru foarte interesant la Crama Viișoara: se procesează doar struguri din recolta proprie. Nu aducem struguri de pe alte plantații și despre care nu se știe cum au fost exploatate și dacă nu au fost afectate de pesticide“, mai afirmă Albu.

CRAMA - PROCESAREA ȘI VINIFICATOARELE

Construcția Cramei de la Viișoara a început pe 9 mai 2016, iar în 2 septembrie se făcea deja prima procesare din recolta acelui an. Tehnologia este modernă. Capacitatea cramei este de 1,8 milioane de litri. În incintă există vinificatoare de vin alb, vinificatoare de vin roșu, bazine de păstrare plus alte vinificatoare dublu izolate (pentru stabilitate tartrică), baricule și sală de degustare. Fiecare bazin în parte este conectat printr-o supapă la un tablou central, unde se poate comanda o anume temperatură potrivită pentru acel soi de vin din fiecare butoi de fermentare. „Vinul este foarte sensibil, cu el trebuie să te comporți așa cum o faci cu o femeie, trebuie să fii blând, pentru că atunci și el îți va răspunde la fel, cu blândețe... Nu trebuie uitat că vinul roșu este pe primul loc în topul alimentelor care combat cancerul. Un consum moderat previne cancerul de colon, afecțiunile de prostată și reglează hipertensiunea arterială“, a mai spus viticultorul. În același timp, el ne-a dezvăluit că un Merlot din Crama Viișoara a fost botezat de specialiștii unității „Amantul Discret al Femeilor“.

MUST DULCE, FĂCUT DUPĂ TRADIȚIA STRĂBUNĂ

Pentru că este un tradiționalist convins, Gheorghe Albu și-a propus să mențină vie datina străbună. Un bun prilej a fost la „Târgul Toamnei“ din Ovidiu, unde strugurii au fost zdrobiți de tinere fecioare. „Tradiția spune că, dacă fetele sunt virgine, mustul iese dulce, dacă nu, mustul iese acru“, spune Albu. Așa că Gheorghe Albu a adus șase tinere fecioare, pe care le-a spălat pe picioare și le-a urcat în lin (vas de lemn, de tablă sau de beton în formă de jgheab, în care se adună și se storc strugurii - n.r.). El i-a asigurat pe cei prezenți la târg că fetele sunt virgine, drept pentru care a prezentat chiar și certificate medicale care să ateste acest lucru.

DE LA SALAHOR CU ROABA ÎN SUA, LA SECRETAR DE STAT ÎN MINISTERUL AGRICULTURII DIN ROMÂNIA

Până să investească în viță de vie, Gheorghe Albu a fost un agricultor de succes. Și-a început stagiatura de inginer la Viișoara și a fost promovat în perioada comunistă ca director general la unitatea agricolă de la Tortoman. Cu toate acestea, lui Gheorghe Albu nu-i dădea pace un gând, acela de a lua drumul străinătății, unde, la fel ca milioane de români, spera să dea de o altfel de viață. Fără să stea prea mult pe gânduri, imediat după Revoluție, Gheorghe Albu a plecat în „țara tuturor posibilităților“. „Am dat în primire tot ceea ce administram și am plecat în Statele Unite ale Americii, unde aveam un frate. Chiar eram hotărât să rămân acolo. Numai că în SUA nu am rezistat decât 6 zile. Am constatat că nu poți să promovezi decât dacă ai oameni care să te susțină financiar. În perioada aceasta de șase zile am încercat să lucrez salahor la o firmă de construcții, unde nu am putut să mă acomodez pentru că era o muncă brută. În schimb, eu eram un om al cifrelor, al biroului. Practic, nu m-am împăcat cu ideea de a rămâne un muncitor cu roaba în SUA. Asta cu toate că roaba era frumoasă! Era pentru prima dată când vedeam roabă cu roți și mânere de cauciuc, spre deosebire de cele de la noi, care erau numai din tablă și din fier. În aceste condiții, m-am întors la Viișoara mea, unde am început agricultura pe 30 de hectare de teren, pământul fiind al rudelor mele. La un moment dat, am ajuns să lucrez 13.500 de hectare de teren agricol. Numai că, în 2004, am avut o șansă, eu o numesc nefericită, de a mă duce în funcții publice, fie director la Direcția Agricolă Constanța, fie în funcția de secretar de stat în Ministerul Agriculturii, motiv pentru care, în perioada în care m-am dăruit acestor poziții publice, cei care au rămas să îmi administreze afacerea au administrat-o atât de bine încât de la 13.500 de hectare de teren agricol am ajuns la aproape 6.000 de hectare. Ăsta e și motivul pentru care am renunțat la orice funcție publică. Nici nu vreau să mai aud de ele, nici măcar dacă m-ar pune ministrul Agriculturii“, a conchis Albu.

ÎN LOC DE EPILOG: CU CONU' ALBU NU TE DOARE CAPUL

Deși crama de la Viișoara este una dintre cele mai tinere din țară, vinurile vândute de Gheorghe Albu au aprins foarte rapid gusturile românilor, și nu numai. Viticultorul garantează că vinurile sale sunt produse în mod natural și este dispus să bage mâna în buzunar dacă cineva are o reclamație. „Dacă cineva bea vin produs de mine și îl doare capul a doua zi, eu îi dau banii înapoi și îl și despăgubesc“, spune cu mândrie Gheorghe Albu.

În cadrul campaniei „Mâncare românească, nu plastic din import“, cotidianul Telegraf vă va prezenta și alți gospodari dobrogeni, care, indiferent dacă au o afacere mai mare sau mai mică, încearcă să ducă mai departe tradițiile și ne îndeamnă să mâncăm natural, sănătos şi, în acelaşi timp, să sprijinim producătorii locali!

5 comentarii

Gigi 23:14:42 / 16 Octombrie 2017
Da !

Lucratoarele care calca strugurii chiar sunt fete mari ? Le-o fi incercat nea Ghita ? Ca circula destule povesti in legatura cu fetia multora care ii zdrobesc strugurii si se chisa in must ...

papastratos 06:04:24 / 17 Octombrie 2017
mirare

Românce virgine ??? Astea cum le dau tuleii dau fuga sa sature Europa .D-aia vin cu milioanele migrantii arabi si africani .

... 09:10:28 / 17 Octombrie 2017
@papastratos

te-au incercat sentimentele de frustrare? Nu ai avut parte de ceva frumos cand erai tanar? Inceteaza sa te porti ca un "hater". O parte din vina o ai si tu! Stai pe subiect te rog! Cheers!

Bibicu 13:30:02 / 23 Octombrie 2017
Abur

Vrajeala la greu.Nu i-au iesit cartile nici cu crama.Nu vinde nimic...

Adrian 00:00:56 / 04 Noiembrie 2017
Pentru Bibicu

Este gresit sa faci afirmatii despre un vin,crama si OMUL Albu fara sa gusti, sa vezi si sa cunosti. Va recomand inainte de a comenta ceva sa parcurgeti pasii de mai sus.

Adaugă comentariul tău

NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Pagina a fost generata in 0.1485 secunde