Cum să jefuiești o bancă în pași de dans

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Mașinărie de fraudare pusă la pământ de DIICOT

Cum să jefuiești o bancă în pași de dans

Eveniment 06 Octombrie 2017 / 17:07 1411 accesări

Se zice că minciuna are picioare scurte. Cam așa se întâmplă, de multe ori, și cu escrocheriile. Oricât de ingenioși ar fi infractorii, odată și-odată tot fac o greșeală și sunt prinși. Este și cazul lui István Fekete-Marczika, Ioan Purcar şi Sorin Purcar, care au pus pe picioare o mașinărie de fraudat bănci care i-ar face invidioși chiar și pe cei mai mari mafioți. Potrivit procurorilor DIICOT, cei care le-au venit de hac în final, începând cu anul 2016, cei trei inculpați au constituit un grup infracţional organizat, la care ulterior au mai aderat alte trei persoane.

ESCROCHERIE ÎN SINCRON Grupul a avut ca scop realizarea de operaţiuni frauduloase prin deschiderea de conturi şi depunerea/retragerea de sume de bani de la ghişee şi bancomate amplasate pe raza judeţelor Cluj, Sălaj, Mureş şi Braşov, aparţinând unei unităţi bancare. „În fapt s-a reţinut că, începând cu decembrie 2016, membrii grupului infracţional au recrutat 34 de persoane fizice care aveau o situaţie materială precară şi pe care, sub diferite pretexte şi cu promisiunea unui ajutor financiar, le-au convins să-şi deschidă conturi bancare la o unitate bancară de pe teritoriul României, cu carduri ataşate. Ulterior deschiderii acestor conturi, titularii au predat cardurile ataşate membrilor grupării infracţionale comunicându-le totodată şi codurile PIN. După activarea cardului bancar, în contul la care acest instrument era ataşat, inculpaţii efectuau operaţiuni-test de depunere (de regulă, prin APT) - retragere de numerar (la bancomat), de sume mici de bani, pentru a verifica dacă este funcţional contul. Ulterior (de regulă, în aceeaşi zi şi la scurt timp de la finalizarea cu succes a operaţiunilor-test), contul era alimentat cu aproximativ 4.000 de lei, în majoritatea cazurilor prin depuneri de numerar la APT, aparate automate situate pe raza judeţelor Sălaj şi Cluj. La scurt timp, unul dintre membrii cu rol de „însoţitor” şi titularul contului bancar se prezentau la o unitate teritorială a unităţii bancare. La indicaţia „însoţitorului”, titularul de cont îl informa pe funcţionarul de la ghişeu că doreşte să ridice banii din cont - circa 4.000 de lei, sens în care îi prezenta un act de identitate, timp în care unul dintre membrii cu rol de „utilizator de card” se afla deja la bancomat (având asupra sa cardul şi PIN-ul aferente contului aparţinând respectivului titular) şi comunica telefonic permanent cu „însoţitorul”. În momentul în care „însoţitorul” sesiza că funcţionarul bancar iniţiase, în sistemul informatic al băncii, operaţiunea de retragere de numerar (prin interpretarea „mişcărilor” acestuia), îl anunţa telefonic pe „utilizatorul de card”, care avea acces în contul titularului de card, şi tasta la bancomat comenzile de retragere a sumei de cca 4.000 de lei. Inculpaţii aveau reprezentarea că suma respectivă nu mai exista în contul bancar şi profitau de faptul că „bancomatul” nu ştia încă acest lucru, respectiv de acel interval foarte scurt de timp (câteva secunde) necesar pentru transmiterea informaţiilor de la staţiile de lucru ale funcţionarilor bancari către serverul băncii, pe de-o parte, şi pentru transmiterea informaţiilor de la bancomate către serverul băncii, pe de altă parte”, se arată în comunicatul DIICOT.

PREJUDICIU-RECORD Practic, infractorii nu făceau decât să dubleze suma depusă în cont, păcălind sistemul informatic al băncii. În contul titularului erau înregistrate două operaţiuni bancare realizate într-un interval de câteva secunde, fapt ce se solda cu înregistrarea unui „descoperit neautorizat de cont”, respectiv cu păgubirea băncii cu suma retrasă la bancomat. „Întrucât s-au înregistrat situaţii când nu a existat o coordonare perfectă între „însoţitor” şi „utilizatorul de card”, operaţiunile care făceau parte din „schema infracţională se repetau până la reuşită, respectiv depunerea sumei de cca 4.000 de lei în cont, la scurt timp urmată de ridicarea sumei de la ghişeu şi încercare de a retrage aceeaşi sumă de la bancomat. Depunerile în cont prin APT au fost realizate de către membrii grupării infracţionale, nu de titulari. În proporţie covârşitoare, operaţiunile pe un anumit cont au fost realizate în locaţii diferite, acest mod de acţiune făcând parte din „schema infracţională” - de exemplu, operaţiunile-test se realizau la ghişeu/APT şi ATM din locaţia X, depunerea în cont a sumei de cca 4.000 de lei se realiza la un ghişeu/APT din locaţia Y, ridicarea sumei de cca. 4.000 de lei la un ghişeu din locaţia Z iar retragerea sumei de cca. 4.000 de lei la un ATM din locaţia W”, mai arată procurorii DIICOT. În acest fel, cei trei au produs un prejudiciu de 72.249,55 lei. Inculpaţii István Fekete-Marczika şi Sorin Purcar au fost prezentaţi Tribunalului Cluj cu propunerea de luare a măsurii arestării preventive pe o durată de 30 de zile iar faţă de inculpatul Ioan Purcar, procurorii DIICOT - ST Cluj au dispus luarea măsurii controlului judiciar pentru o perioadă de 60 de zile.



12