Cum s-a transmis, de fapt, virusul Serratia bolnavilor de la ”Elias”?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Prin mănușile din latex?

Cum s-a transmis, de fapt, virusul Serratia bolnavilor de la ”Elias”?

Sănătate 04 Octombrie 2014 / 00:00 992 accesări

Un caz mai puțin obișnuit a fost prezentat vineri, 3 octombrie, în ediția cotidianului nostru. Doi pacienți ai binecunoscutului Spital ”Elias” din Capitală, un bebeluș și un bolnav de cancer, au fost la un pas de septicemie după ce au fost infectați cu bacteria Serratia, probele de laborator arătând prezența sa în săpunul dezinfectant pe care-l folosesc cadrele medicale (Maxil, produs de SC Romchim România SRL). Directorul medical al unității sanitare, dr. Dana Safta, preciza că, practic, prin spălare cu respectivul produs erau infectate tegumentele. ”Aşa, mai bine nu mă spălam cu nimic, că oricum tegumentele erau mai curate decât cu soluţie antiseptică. La o soluţie antiseptică, încărcătura de germeni trebuia să fie zero, iar la săpunul Maxil era de ordinul milioanelor”, sublinia medicul director. Imediat după apariţia suspiciunii, au fost recoltate probe din toate flacoanele aflate în uz, precum şi din unele care erau sigilate. ”Ele se aflau în curs de utilizare pretutindeni: în blocul operatoriu, în secţiile care au paturi şi pacienţi, în cabinetele de examinare, în laboratoare, pretutindeni. Surpriză maximă: în toate aceste flacoane a fost identificată Serratia”, a spus dr. Safta. Au fost apoi trimise la Institutul ”Cantacuzino” probe din toate cele 34 de flacoane aflate în uz şi din patru flacoane sigilate, alese întâmplător, şi s-a confirmat existenţa aceloraşi tulpini în toate probele.

Pe de altă parte, apare întrebarea: dacă personalul medical purta mănuși din latex, așa cum se cere în mod obligatoriu, cum s-a transmis bacteria? Sunt epidemiologi care susțin că ar putea exista alte căi prin care bacteria să fi ajuns la pacienți, nu neapărat din săpunul lichid. Și, nu în ultimul rând, dacă personalul medical ce a intrat în contact cu pacientul avea mănuși, era aproape imposibil ca bacteria să fie transmisă așa. ”Alta este calea prin care a ajuns la bolnav, nu e prin mâna chirurgului”, sunt de părere epidemiolgii. S-ar părea că bacteria incriminată este o problemă generală a spitalelor din România. Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu Mureş a depistat în august că săpunul antibacterial Maxil, din care unitatea a achiziţionat 560 de litri în 2014, este contaminat, astfel că a încetat contractul cu furnizorul şi a returnat 164 de litri, acţiunea fiind profilactică încă de atunci. Aceeași problemă a fost semnalată și la un spital din Focşani. Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf. Apostol Andrei” din Constanța, cea mai mare unitate sanitară din județ, nu folosește acest tip de săpun lichid. Ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu, a declarat vineri, despre săpunul lichid contaminat descoperit în câteva loturi de la Spitalul ”Elias”, că acesta a fost achiziţionat conform legislaţiei în vigoare, însă se va verifica dacă producătorul a făcut o declaraţie falsă sau a fost o testare improprie.



12