Darea-n plată a dereglat justiția

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
1.000 de dosare, pe rolul CCR

Darea-n plată a dereglat justiția

Economie 02 Decembrie 2016 / 15:32 749 accesări
Avocatul Gheorghe Piperea: „Cum ar fi ca românii să respingă executarea silită așa cum bancherii resping darea în plată?“

Avocatul Gheorghe Piperea: „Cum ar fi ca românii să respingă executarea silită așa cum bancherii resping darea în plată?“

Pe rolul Curții Constituționale (CCR) se află circa 1.000 de dosare care vizează excepții de neconstituționalitate ale legii dării în plată (DIP) și, în același timp, instanțele suspendă procesele, în loc să le amâne, spune avocatul Gheorghe Piperea - „Procesele se suspendă în continuare, pentru a fi trimise la CCR, deși s-au respins excepțiile. Ba mai mult, s-au adunat circa 1.000 de dosare pe rolul Curții, care probabil o să fie iritată de atâtea excepții. Instanțele, în genere, susțin că nu le este clar cum să soluționeze problema impreviziunii și, de aceea, așteaptă să obțină motivarea CCR“. Ce-i impreviziunea? E un concept feng-shui, care se referă la un dezechilibru produs între momentul semnării contractului de credit și cel al dării în plată, care poate fi pus pe seama fluctuației cursului valutar, scăderii veniturilor din cauza unei concedieri colective, unei tăieri salariale prin lege, cum a fost cea din 2010 la bugetari, unei boli sau unor evenimente neprevăzute. Impreviziunea a fost introdusă în noul Cod Civil, la 1 octombrie 2011. În prezent, cea mai contestată prevedere din legea DIP este cea privind aplicarea sa atât asupra contractelor de credit aflate în derulare la momentul intrării în vigoare legii, cât şi asupra celor încheiate după această dată. În opinia lui Piperea, ridicarea atât de multor excepții de neconstituționalitate este o adevărată nesupunere civică, „o atitudine de ostilitate împotriva unei legi a statului român, care o să aibă consecințe foarte grave în viitor“ - „Imaginați-vă că, de acum înainte, consumatorii ar urma să fie obligați prin executări silite să-și plătească ratele, iar aceștia ar refuza. Ar putea și ei să spun că nu le place Codul de procedură civilă, la fel cum bancherilor nu le convine legea DIP“. Nici instanțele nu scapă - „Să respingi astfel de acțiuni pe motiv că nu știi ce o să spună CCR... asta este o adevărată dereglare a justiției“. La sfârșitul lunii trecute, CCR a admis două articole ale legii DIP ca fiind constituţionale, iar pentru alte două a dat o interpretare... confuză. Curtea nu s-a pronunţat clar cu privire la caracterul retroactiv al legii. Urmează, evident, un termen nou, la începutul lui 2017.



12