De ce țin autoritățile la secret numele firmelor care ne pun în pericol viața?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Răspunsuri evazive

De ce țin autoritățile la secret numele firmelor care ne pun în pericol viața?

Sănătate 25 August 2016 / 18:11 4706 accesări

Sursa foto: ANPC

Sursa foto: ANPC

Vicepreşedintele subsecretar de stat al ANSVSA, dr. Lazslo Nagy Csutak se ascunde în spatele regulamentelor interne și directivelor europene, și astea "ținute la secret"

Vicepreşedintele subsecretar de stat al ANSVSA, dr. Lazslo Nagy Csutak se ascunde în spatele regulamentelor interne și directivelor europene, și astea

Sursa foto: ANPC

Sursa foto: ANPC

Sursa foto: ANPC

Sursa foto: ANPC

Sursa foto: ANPC

Sursa foto: ANPC

Sursa foto: ANPC

Sursa foto: ANPC

Sursa foto: ANPC

Sursa foto: ANPC

Veterinarii constănțeni, dar nu numai, întreprind acțiuni de control săptămânale la unitățile de alimentație publică, ocazie cu care sunt depistate nereguli grave. Cantități impresionante de alimente improprii consumului uman, care iau drumul incinerării, sunt găsite pe piața constănțeană, potrivit comunicatelor de presă ale Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA). Autoritatea nu aduce însă la cunoștința opiniei publice și numele firmelor la care au fost găsite toate aceste orori. De ce sunt protejate aceste societăți comerciale care, dacă nu ar fi fost descoperite, ar fi atentat fără niciun regret la sănătatea și chiar viața populației? Este întrebarea pe care am adresat-o oficialilor Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor. Răspunsurile sunt departe de a fi mulțumitoare.

Veterinarii constănțeni, dar nu numai, întreprind acțiuni de control săptămânale, ocazie cu care sunt depistate nereguli grave. Cantități impresionante de alimente improprii consumului uman, care iau drumul incinerării, sunt depistate pe piața constănțeană, potrivit comunicatelor de presă ale Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA). Directorul general al Direcției, dr. Geronimo Brănescu, citat în documentele oficiale, înșiră ca-ntr-un pomelnic toate neregulile găsite, cu o singură omisiune - numele firmelor care au fost găsite în ofsaid. De fiecare dată, concluzia inspectorilor DSVSA este aceeași: dacă respectivele produse nu ar fi fost depistate în timp util, sănătatea și chiar viața populației ar fi fost în mare pericol. Se știe prea bine că alimente improprii consumului uman pot da afecțiuni extrem de grave, care, dacă nu se intervine în timp util, pot fi fatale. Este adevărat că veterinarii își fac treaba, aplică sancțiuni potrivit legii, iau măsurile care se impun, până la închiderea unităților, temporar sau definitiv, fac reverificări... Dar, din păcate, totul rămâne la acest nivel. Populației nu i se aduc la cunoștință firmele care au avut probleme, unde clienții trebuie să fie mai atenți atunci când cumpără produse alimentare. Nu de puține ori, pe fondul acestei lipse de informații, mass media a fost acuzată că mușamalizează scandalurile, în încercarea de a ajuta firmele .

EXPLICAȚIILE OFICIALILOR

De ce nu mediatizează, de fapt, veterinarii numele operatorilor economici prinși cu nereguli? La această întrebare au răspuns atât reprezentanți oficiali ai DSVSA Constanța, cât și ai Autorității Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), care au venit la Constanța pentru a anunța închiderea Comandamentului Litoral 2016. Directorul DSVSA Constanța, dr. Geronimo Brănescu, a declarat că o "notă de serviciu" agățată în regulamentul intern de funcționare a instituției interzice comunicarea acestor date. ”Ne este interzisă cu desăvârșire comunicarea numelor firmelor depistate cu nereguli. Sunt proceduri europene, care nu se aplică doar în România. Presupun că în spatele acestor decizii este de fapt o formă de protecție a operatorilor economici, până la definivarea anchetelor”, declară directorul DSVSA Constanța. L-am rugat și pe oficialul de la București, vicepreședintele ANSVSA, dr. Laszlo Nagy Csutak, să ofere explicații. ”Așa cum a precizat și directorul DSVSA Constanța, există proceduri interne care se aplică în caz de apariție a unor suspiciuni, și care pun în aplicare și procedurile specifice privind sistemul de alertă, unde sunt implicați nu numai reprezentanți ai ANSVSA; sistemul rapid de alertă înseamnă implicarea celor 4 instituții - ANSVSA, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Sănătății și Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, cu corespondență județeană, DSVSA județeană, CJPC teritoriale, DSPJ, Direcțiile Agricole. Când se constată că este un domeniu comun, de exemplu, cu MS, noi avem obligația să transmitem prin sistemul de alertă toate datele și se pune în aplicare procedura de control, respectiv ancheta. După ce se finalizează, se stabilesc procedurile și măsurile care trebuie puse în aplicare”, spune vicepreședintele ANPC. Tot el a menționat că nu pot fi făcute cunoscute numele operatorilor economici prinși cu nereguli pentru că ”există regulamente europene care prevăd că operatorul este protejat și ca atare nu suntem în măsură să expunem public numele”. ”Noi oricum am dispus toate măsurile pentru ocrotirea populației”, completează oficialul.

Înțelegem că, până nu se fac analize și nu se trag concluzii care să arate cât de vinovat e agentul economic nu se pot da publicității datele acestuia. Însă rămâne întrebarea de ce, după finalizarea achetei, tot nu pot fi mediatizați operatorii găsiți vinovați. Răspunsul vicepreședintelui ANSVSA la această întrebare este... surprinzător de evaziv: ”Încă o dată, mă repet, avem o directivă europeană”. Nu a știut să menționeze exact despre ce directivă europeană este vorba, dar a promis că va informa mass-media în acest sens, cât mai curând. Oficialului de la București i s-a menționat faptul că ANPC a mediatizat, nu demult, chiar în cadrul Comandamentului Litoral 2016, numele unor unități prinse cu nereguli, ceea ce arată că ANPC nu are impuse norme europene (!?). ”Eu nu știu după ce norme funcționează ANPC, repet, în cadrul sistemului de alertă sunt implicate instituțiile cu funcții de control. Mai mult, avem stabilite, conform unui protocol, procedurile și atribuțiile fiecărei instituții în parte. ANPC are atribuții bine stabilite, ANSVSA are, iar, atribuții bine stabilite (...)”, a declarat dr. Laszlo Nagy Csutak. A ținut să repete că ”există un regulament european, dar momentan nu îl posedă, dar o să îl comunice”. ”Dacă dăm numele unui operator economic, iar pe parcurs constatăm că, de fapt, nu a avut nicio problemă, nu putem fi acuzați că le-am stricat imaginea?”, a mai spus vicepreședintele ANSVSA.

DE CE NU ÎȘI ASUMĂ?

Am înțeles din întreaga discuție că operatorul economic trebuie protejat. Dar pe consumator cine îl protejează? Să nu uităm că operatorii economici apărați de "directiva europeană" au ajuns în această situație după ce au fost prinși atentând la sănătatea publică. Ar trebui să își asume responsabilitatea și să încerce să-și spele imaginea pe care ei înșiși au pătat-o permițând vânzarea de produse improprii. Atenție, nu este responsabilă autoritatea publică de imaginea unui agent economic prins cu mâța în sac, ci acel agent ar fi trebuit să fie preocupat să nu se ajungă în această situație. De ce ne purtăm cu atâtea mănuși în cazul unor firme dovedite a fi greșit în condițiile în care nici în Justiției nu se întâmplă așa ceva. De exemplu, instanțele care au dat primul verdict într-un proces îl dau imediat publicității. Nu așteaptă nimeni ca sentința să devină definitivă... Poate că este cazul ca societatea civilă, organizațiile non guvernamentale și cei afectați de firme să dea în judecată instituțiile statului, pentru a vedea dacă regulamentele interne și directivele europene primează în fața siguranței sănătății publice. Poate așa se schimbă ceva...

Citește și:

ANPC a închis trei terase în Mamaia!

Hoteluri, cluburi și restaurante, sancționate pe litoral de ANPC

Jale mare în unele unități de alimentație publică de pe litoral!

Incredibil ce au găsit comisarii OPC în unele unități de pe litoral!



12