CE SE-NTÂMPLĂ? România nu are suficiente capacități de producție a energiei electrice, astfel că, în momentele în care consumul crește, există probleme cu asigurarea alimentării și siguranței sistemului energetic național, a declarat președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), Niculae Havrileț, în cadrul audierilor din comisia înființată pentru a ancheta activitatea autorității. El a fost întrebat imediat care este poziția ANRE față de scumpirea energiei electrice din acest an - „Este primul an când avem o piață liberalizată total la gaze și 90% energie electrică. În plus, am avut un vârf de consum de energie electrică, într-o perioadă cu turbulențe deosebite din punct de vedere meteorologic. În ianuarie 2017 am avut o solicitare crescută de energie electrică - vremea a fost foarte friguroasă și a lipsit energie hidro în sistem, care este ieftină. Acest lucru a făcut ca prețul energiei pe cărbune să urce foarte mult, ajungându-se la valori foarte mari, de până la 650 lei pe MWh, dacă facem o comparație cu prețul mediu până la acel moment, de 150 - 160 lei. A fost un salt foarte mare“. Havrileț a adăugat că în iulie a fost o situație similară, când a existat o solicitare foarte mare de electricitate, de data aceasta pe fondul unor temperaturi extrem de mari; totul coroborat cu o vară secetoasă și o lipsă a vântului, deci cu o producție mică de energie hidro și eoliană. Drept urmare, și în timpul verii s-a produs mai multă energie pe cărbune, care este scumpă - „Practic s-a constatat că, dacă nu avem resurse regenerabile ieftine (apă, vânt), suntem dependenți de cărbune, care este scump. Iar capacitatea declarată de producție, de 22.000 MW nu există; nici măcar cei 14.000 de MW, care se presupune că sunt funcționali în orice moment, nu sunt... Aici avem o analiză a Transelectrica, operatorul pieței de echilibrare, care arată că, când cererea trece de 7.500 - 8.000 MW, există probleme de alimentare și de asigurare a funcționării sistemului energetic național (în siguranță)“. Marți, 10 octombrie, spre exemplu, consumul național de electricitate a fost de 7.064 MW, în medie, potrivit datelor Transelectrica.

RĂU CU RĂU, DAR MAI RĂU FĂRĂ... Șeful ANRE a mai punctat că, în 2017, au existat și probleme cu unul dintre cele două reactoare de la Cernavodă, ceea ce a dus, din nou, la reducerea ofertei de energie în piață - „Toate aceste elemente au dus la creșterea prețului. Pentru a se asigura funcționarea corectă a sistemului, ar trebui ca în politica și în strategia de dezvoltare a sa să se propună mărirea capacității de producție din surse care nu sunt regenerabile. Așteptăm investiția de la Iernut (centrală pe gaze construită de Romgaz - n.r.), de 250 MW, care va avea un aport foarte mare, în special pentru siguranță“. De notat că 2017 e primul an când ANRE nu mai fixează prețurile de achiziție a gazelor, ci doar verifică dacă aceste costuri sunt în concordanță cu media din piață - „Dacă prețul de achiziție a gazelor era de 60 lei pe MWh înainte de 1 aprilie (momentul liberalizării), el a crescut la 67 lei în timpul verii și la 71 - 72 lei pe MWh pentru gazele cu livrare la iarnă. Dacă piața nu s-ar fi liberalizat la 1 aprilie, calendarul arăta că prețul ar fi trebuit să fie acum 78 lei pe MWh“.