Potrivit raportului „Măsuri speciale de protecţie a copilului: realităţi şi perspective”, prezentat ieri de “Salvaţi Copiii”, minorii privaţi de libertate sînt discriminaţi în România, fiind lipsiţi în totalitate, sau parţial, de anumite drepturi de care ar trebui să beneficieze toţi copiii. Raportul arată că minorii lipsiţi de libertate sînt privaţi de alocaţia de stat pentru copii şi de drepturile acordate, pentru nevoi personale, copiilor şcolarizaţi din centrele de plasament. O altă formă de discriminare, identificată de ONG, se referă la faptul că pentru aceşti minori alocaţia de hrană este mai mică decît pentru cei din instituţiile publice, deşi vîrsta şi nevoile lor sînt aceleaşi. Deşi Legea 61/1993 prevede că alocaţia de stat pentru copii, ca formă de ocrotire a statului, se acordă tuturor copiilor, fără discriminare, pînă la împlinirea vîrstei de 18 ani, în realitate niciunul dintre minorii delicvenţi, privaţi de libertate, nu beneficiază de acest drept în timpul în care se află în centre sau penitenciare pentru minori. Totodată, organizaţia semnalează faptul Hotărîrea 1128/2007 prevede că fiecare copil şcolarizat, aflat într-un centru de plasament, are dreptul la 28 de lei pe lună pentru acoperirea unor nevoi personale. “Toţi copiii din centrele de reeducare sînt şcolarizaţi, dar nu beneficiază de aceşti bani”, se arată în raport. “Salvaţi Copiii” mai arată că legislaţia românească privind executarea măsurii internării într-un centru de reeducare nu este armonizată cu standardele europene, pe plan intern fiind încă în vigoare un decret din 1972. Potrivit raportului, se constată o preferinţă a instanţelor de judecată pentru pronunţarea pedepsei închisorii în cazul minorilor, deşi în ultimii ani s-a înregistrat o diminuare a situaţiilor de acest gen. “Raportul maxim de 11 pedepse cu închisoarea la o măsură educativă de internare într-un centru de reeducare, înregistrat în anii 2000 - 2001 s-a redus, în anul 2005, la şase pedepse cu închisoarea la una de internare”, potrivit iniţiatorilor raportului. Din datele centralizate de Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) rezultă că la 15 iulie 2008 erau privaţi de libertate 425 de copii, 184 dintre aceştia fiind în centre de reeducare, 118 în penitenciarele pentru minori şi tineri, 117 în penitenciarele pentru adulţi şi şase în spitale penitenciar. Potrivit ANP, în România există trei centre de reeducare în Buziaş, Găeşti şi Tg. Ocna, aceste instituţii fiind semi-deschise, în incinta lor funcţionînd şcoli generale sau de arte şi meserii. Potrivit raportului, la majoritatea copiilor privaţi de libertate sînt semnalate carenţe grave în educaţie, lipsa abilităţilor sociale, de relaţionare, comunicare, identificare şi rezolvare a problemelor, lipsa de efectivitate cauzată de dificultăţi în menţinerea relaţiei cu familia, posibilităţile materiale extrem de reduse cu efecte negative asupra procurării unor obiecte de strictă necesitate, precum şi neîncrederea în forţele proprii şi în posibilitatea de a fi ajutaţi să se reintegreze în societate. Legislaţia depăşită care reglementează activitatea centrelor, lipsa personalului specializat, menţinerea unei stări de igienă corespunzătoare precum şi inexistenţa unui sistem de asistenţă post penală, sînt alte probleme identificate de iniţiatorii raportului. Organizaţia “Salvaţi Copiii” a elaborat şi un set de măsuri care ar trebui luate pentru îmbunătăţirea situaţiei minorilor privaţi de libertate, acestea referindu-se în special la alinierea legislaţiei la standardele internaţionale în ceea ce priveşte delicvenţa juvenilă, menţinerea minorilor cît mai aproape de localitatea de domiciliu pentru a putea păstra relaţia cu familia, eliminarea discriminărilor şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie.