În vremurile agitate în care trăim, ne e greu să observăm unele lucruri care ne afectează în orice facem. Printre acestea se numără și problemele cu care se confruntă angajații din administrațiile publice locale, care sunt din ce în ce mai rezervați în... a-și face treaba, de teama anchetelor și a interpretărilor pe care le dau procurorii și inspectorii Curții de Conturi acțiunilor lor. Subiectul este cunoscut de mulți ani și a fost reluat la cea mai recentă ședință a Asociațiilor Comunelor din România. Din păcate, și de această dată, lucrurile s-au blocat în stadiul de „trebuie să”.

Trăim vremuri tulburi. Mii de oameni protestează în stradă, parlamentarii se ceartă între ei, iar președintele Klaus Iohannis face orice numai să pună bețe în roate Guvernului, doar pentru că nu este „al său“. Situația nu este roz nici în teritoriu, acolo unde, oricât s-ar strădui aleșii locali să-și facă treaba, se pare că totul se lovește de Justiție. Se fac percheziții, audieri, rețineri și arestări pe toate fronturile, fără să se mai țină cont prea mult de reguli și proceduri. Atât de departe au mers abuzurile procurorilor încât funcționarii publici și toți cei implicați în aparatele administrative evită să mai semneze documente, de teamă să nu fie luați și ei în colimatorul DNA. Nu de puține ori, aleșii locali s-au plâns că funcționarii publici evită să-și facă datoria de teamă să nu fie anchetați. Primarii au spus că situaţia este generată de teama că orice semnătură pe un act administrativ intră în vizorul anchetelor DNA, ale Curţii de Conturi şi ale altor organe de control. Așa că funcționarii preferă să nu mai muncească, pentru a fi siguri că nu greșesc. Mai mult decât atât, unii edili au spus că nici măcar nu mai inițiază hotărâri de Consiliu Local, pentru că DNA le poate interpreta după bunul plac și, prin acțiuni abuzive, poate bloca proiecte importante pentru comunitate.

DRAGNEA: „OPORTUNITATEA UNUI PROIECT E A CONSILIULUI LOCAL, NU A ORGANELOR DE ANCHETĂ“

Problema a fost abordată, luni, la ședința Asociației Comunelor din România (ACoR), la care au participat liderii coaliției de guvernare, Liviu Dragnea (PSD) și Călin Popescu-Tăriceanu (ALDE), precum și premierul Sorin Grindeanu. Liderul PSD, Liviu Dragnea, a afirmat că situația este cu atât mai gravă cu cât anchetatorii, fie ei ai DNA, fie ai Curții de Conturi, trebuie să cerceteze decizii privind oportunitatea unor proiecte de interes local și abia apoi legalitatea lor. În această idee, Dragnea a afirmat că prea multe instituţii îşi dau cu părerea despre oportunitate. „Administraţia publică trebuie să iasă din această stare de paralizie, cu funcţionari cărora le este frică să semneze, cu primari care nu ştiu dacă ce fac azi e interpretat peste un an sau zece”, a spus Dragnea. El a menţionat că în România există peste 20.000 de legi și, crede el, nu există cineva care să le ştie pe toate. Pentru a readuce lucrurile pe un făgaș normal, Dragnea a arătat că legea trebuie clarificată, astfel încât „celor care fură să le fie frică, iar celor care nu o fac și care nu sunt corupți să li se ofere posibilitatea să trăiască și să muncească liniștiți“. „Vom lucra în Parlament la Codul administraţiei publice, al finanţelor publice locale, al incompatibilităţilor, ca să fie limpezi, clare. Vom defini, indiferent de presiuni, în mod clar distincţia dintre legalitate şi oportunitate. Oportunitatea e a celui ales în mod legitim într-un proces democratic și o dă legitimitatea unui vot. Obligaţiile sunt asumate în campania electorală, iar libertatea de a lua decizii este a Consiliului Local, pentru a dezvolta comunitatea“, a spus Dragnea.

PRIMARUL COMUNEI CUMPĂNA: „OPORTUNITATEA PROIECTELOR APARȚINE ALEȘILOR“

Prezentă la discuții, Mariana Gâju, primarul comunei Cumpăna, a declarat pentru „Telegraf” că a sosit timpul ca legislația din România să fie pusă în acord. „Sunt prea multe legi care se bat cap în cap. Oportunitatea unor proiecte este cea pe care o adoptă Consiliul Local, iar noi, primarii, suntem ordonatorii de credite și suntem cel mai aproape de cetățean și de nevoia acestuia. În schimb, legalitatea este cea pe care noi trebuie să o respectăm. Și, tocmai de aceea, acolo unde legile au fost greșite, am cerut Parlamentului să se facă modificări ca să nu mai avem rapoarte negative din partea Curții de Conturi. Spre exemplu, ni se spune că nu avem voie, ca primari, să facem promovarea localităților în afara site-ului Primăriei. Păi asta ar trebui să fie una din principalele noastre atribuțiuni, în condițiile în care trebuie să atragem investitori“, a spus Gâju, care a mai punctat faptul că multe dintre sesizările Curții de Conturi ajung să fie anchetate de procurori.