Rămăşiţele sfinţilor din lăcașurile constănţene de cult. Explicaţii şi mistere

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Arhiepiscopia Tomisului: Toate sunt autentice

Rămăşiţele sfinţilor din lăcașurile constănţene de cult. Explicaţii şi mistere

Social 16 Mai 2016 / 07:28 1378 accesări
Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, părintele Eugen Tănăsescu: ”Prețuim moaștele ca semn al trecerii prin lume a celor pe care Dumnezeu i-a învrednicit cu darul sfințeniei - niște oameni asemenea nouă”.

Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, părintele Eugen Tănăsescu: ”Prețuim moaștele ca semn al trecerii prin lume a celor pe care Dumnezeu i-a învrednicit cu darul sfințeniei - niște oameni asemenea nouă”.

Sunt sute de moaște în bisericile și mănăstirile din Arhiepiscopia Tomisului, iar toate sunt autentice, cu acte în regulă, susțin reprezentanții Bisericii. În 2012, Arhiepiscopia a organizat o amplă acțiune de verificare a rămășițelor sfinte la care se închină credincioșii în lăcașurile de cult din județ. Cu acest prilej s-a realizat un inventar care ne arată aproximativ câte moaște au fost adunate în decursul anilor în cele aproximativ 300 de biserici și 36 de mănăstiri și schituri. Potrivit purtătorului de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului, preotul Eugen Tănăsescu, găsim moaște în cele mai reprezentative biserici de pe teritoriul județului Constanța, precum și în toate mănăstirile. „Toate moaștele pe care le avem sunt certificate. În urma acțiunii de verificare de acum câțiva ani s-a întocmit un tabel cu moaște autentice, pe bază de document. Sunt documente oficiale ale Arhiepiscopiei Tomisului”, a precizat, pentru ”Telegraf”, părintele Tănăsescu. Pe lângă moaște ale Sfinților Ierarhi, Mucenici, Mărturisitori sau Tămăduitori, există și o categorie aparte de moaște. Este vorba despre obiecte care au aparținut sfinților sau veșminte în care au fost îmbrăcate moaștele lor.

SUNT BISERICI CARE SE LAUDĂ CU ZECI DE OSEMINTE SFINTE

Unul dintre cele mai reprezentative locuri în care se păstrează oseminte ale sfinților este Catedrala Arhiepiscopală ”Sfinții Apostoli Petru și Pavel” din Constanța. Aici vin oameni pentru a se închina la moaștele Sfântului Mucenic Pantelimon, ale Sfinților 4 Martiri de la Niculițel (Sfinții Zotic, Atal, Camasis și Filip), ale Sf. Mucenici Epictet și Astion (descoperite la Halmyris), Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Mucenici Acachie, Ignație, Eftimie, Mercurie, Paraschevi și Rufin, Sf. Simeon sau Sf. Cuvioși părinți uciși în mănăstirea Sf. Sava. Tot aici se păstrează o icoană a Maicii Domnului despre care se crede că poate face minuni. De asemenea, la mănăstirea Peștera Sf. Ap. Andrei pot fi venerate atât moaștele Apostolului Andrei - considerat patronul spiritual al românilor -, cât și ale celor 4 Sfinți de la Niculițel sau ale Sf. Epictet și Astion. Moaște ale Sf. 4 Martiri de la Niculițel se mai găsesc și la mănăstirea Dervent, alături de rămășițe ale Sf. Mucenici Epictet și Astion, ale Sf. Mucenici necunoscuți de la Adamclisi, Veșmântul Sf. Cuvioase Parascheva, moaște ale Sf. Cuvioși din mănăstirea Sf. Sava cel Sfințit sau ale Sf. Mucenici uciși de perși. La Biserica „Sf. Dumitru“ din Constanța, acolo unde s-au descoperit mai multe moaște în clopotnița lăcașului de cult, sunt adăpostite rămășițe ale Sf. Împărat Constantin cel Mare, ale Sf. Mucenițe Varvara, Sf. Doctori fără de Arginți, Sf. Apostol Filimon, Sf. Mare Mucenic Teodor, ale Sf. Cuvioase Teoctista sau ale Sf. Ierarh Modest - oseminte donate de la Sf. Mănăstire Athos, din spusele reprezentanților Arhiepiscopiei Tomisului. Și la Parohia Palazu Mare găsim moaște ale mai multor sfinți. Vorbim despre rămășițe ale Sf. Ioan Gură de Aur și ale Sf. Epictet și Astion. La mănăstirea Sf. Elena de la Mare, de lângă stațiunea Costinești, se află moaște ale Sf. Ierarh Nifon, patriarhul Constantinopolului, care a fost și mitropolit al Țării Românești. Mănăstirea Colilia adăpostește și ea foarte multe moaște, printre care ale Sf. Mucenic Gheorghe, ale Sf. Mari Mucenițe Ecaterina, ale Sf. Haralambie sau Sf. Mina. Parohia Sf. Nectarie păstrează moaște ale Sf. Nectarie, ale Sf. M. Mc. Teodor Tiron, Sf. Ierarh Luca al Crimeei, Sf. Cuv. Trifon Anthonitul, Sf. M. Mc. Gheorghe și Veșmântul Cuv. Parascheva. Totodată, moaște ale Sf. Împ. Constantin și Elena putem găsi la mănăstirea Dumbrăveni. La Biserica „Sf. Filofteia“ se află un fragment al Veșmântului Sf. Filofteia de la Argeș și Muscel. O altă biserică din Constanța în care se păstrează rămășițe ale sfinților este „Sf. Haralambie“, unde se regăsesc moaște ale Sf. Dimitrie cel Nou. La Biserica „Sf. Dimitrie“ din Medgidia oamenii se pot închina unui papuc al Sf. Ierarh Spiridon. Biserica „Sf. Treime“ din Constanța păstrează oseminte ale Sf. Cuvios Simeon, ale Sf. M. Mc. Mercurie și Paraschevi - primite din Republica Moldova. Moaște ale Sf. Andrei Șaguna găsim la Biserica „Sf. Ilie“ din Techirghiol. O părticică din lemnul Sf. Cruci (primit de la muntele Athos), pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, putem găsi la mănăstirea Histria. Tot aici se află și moaștele Sf. Epictet și Astion, ale Sf. 4 martiri de la Niculițel, dar și ale Sf. Ioan Gură de Aur, Sf. Haralambie, Sf. Mina, Sf. Trifon sau Sf. Gheorghe. La Parohia Sf. Nicolae din Năvodari se află mir de la Sf. Nicolae, adus din Italia, spun reprezentanții Bisericii.

CUM INTRĂ BISERICILE ÎN POSESIA MOAȘTELOR

Purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Tomisului spune că majoritatea moaștelor aflate în proprietatea lăcașurilor de cult au fost donate. Atunci când la o biserică există rămășițe ale sfinților care au trecut prin lume, ele pot fi împrumutate și altor lăcașuri de cult. ”Multe din moaște sunt donate de la Muntele Athos sau de la alte biserici și mănăstiri. Pe altele le aducem pentru a fi cinstite de credincioși pentru o anumită perioadă de timp. Din dorința de a oferi și celorlalți credincioși aceste semne de trecere în lume a sfinților, s-a lăsat câte o părticică în anumite biserici”, a spus preotul Eugen Tănăsescu. Potrivit lui, cinstirea moaștelor nu e un act magic, ci unul de credință, așa că nu ar trebui să ne așteptăm la minuni dacă ne închinăm în fața lor. ”Prețuim moaștele ca semn al trecerii prin lume a celor pe care Dumnezeu i-a învrednicit cu darul sfințeniei - niște oameni asemenea nouă. Trebuie să Îl slăvim pe Dumnezeu. Pe de altă parte, ne rugăm lui Dumnezeu să ne ajute și pe noi să urmăm drumul sfințeniei. Fiecare om e chemat la sfințenie. Cei care Îi slujesc bine și Îi respectă poruncile se învrednicesc cu darul sfințeniei”, a precizat purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei.

DE UNDE A APĂRUT OBICEIUL CINSTIRII MOAȘTELOR

În trecut, primele liturghii creștine se săvârșeau, în semn de prețuire a dragostei față de Dumnezeu, pe mormintele martirilor. ”Noaptea, creștinii se adunau în catacombe și săvârșeau liturghia la mormintele celor ce și-au dat viața pentru Iisus Hristos. Acest obicei s-a păstrat, de a se lua părticele din moaște și a se pune în picioarele meselor sfintelor altare. Pentru a se demonstra că toți putem deveni sfinți, ele au fost expuse spre cinstire credincioșilor, în lădițe care de care mai împodobite și mai frumos lucrate și sculptate”, a mărturisit părintele Tănăsescu.



12