Referendum în Turcia. DA (Evet) sau NU (Hayır) pentru reforma constituțională

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Puterea în mâinile președintelui Referendum în Turcia. DA (Evet) sau NU (Hayır) pentru reforma constituțională
Externe 16 Aprilie 2017 / 11:08 955 accesări 0 comentarii
Sursa foto: ortodoxINFO

Sursa foto: ortodoxINFO

Turcii sunt chemați azi să răspundă cu DA sau NU modificărilor constituționale propuse de președintele Recep Tayyip Erdoğan. Referendumul constituțional prin care se dorește sporirea prerogativelor prezidențiale ar putea reprezenta cea mai mare schimbare din istoria recentă a țării. Primele secții de vot s-au deschis dimineața la ora locală 7.00 (ora 4.00 GMT) în 32 de provincii estice, transmite agenția EFE , preluată de Agerpres. O oră mai târziu a început votul și în celelalte 49 de provincii turce. Aproximatvi 55 de milioane de alegători turci sunt chemați pentru a spune DA sau NU reformei constituționale în 18 puncte care prevede înlocuirea actualului sistem parlamentar - creat în anul 1924 de către fondatorul Republicii Turcia, Mustafa Kemal Ataturk - cu unul prezidențial. Acesta din urmă ar urma să concentreze puterea politică în mâinile președintelui. Proiectul de modificare a Constituției, susținut de președintele Recep Tayyip Erdogan și de formațiunea sa politică, Partidul Justiției și Dezvoltării (AKP), a atras critici vehemente atât în interiorul, cât și în afara Turciei, tocmai pentru că stipulează concentrarea puterii în mâinile unui singur om.

Agenția de presă EFE, preluată de Agerpres, a făcut o trecere în revistă modificărilor propuse prin referendum:

- Funcția de prim-ministru este suprimată și prerogativele acesteia vor fi transferate președintelui, care astfel va prelua și conducerea executivului. Președintele va fi cel care va numi miniștrii și alți funcționari de rang înalt, fără să fie obligat să obțină aprobarea Marii Adunări Naționale (parlamentul) și nici să se consulte cu acesta. De asemenea, va fi eliminată posibilitatea demiterii miniștrilor printr-o moțiune de cenzură.

- Președintele va putea să exercite puterea executivă fără să țină cont de parlament, prin emiterea de decrete cu forță de lege, dar care ulterior vor putea fi revizuite sau abrogate de către legislativ. Șeful statului va putea, la fel ca în prezent, să blocheze legile emise de parlament, dar pentru ca Marea Adunare Națională să poată elimina acest veto va fi nevoie de majoritatea simplă a întregului legislativ și nu de majoritatea simplă a deputaților prezenți, cum se întâmplă în prezent.

- Șeful statului îi va numi pe 4 din cei 13 membri ai Consiliului Superior al Judecătorilor și Procurorilor, precum și pe ministrul justiției și pe secretarul său de stat, care fac și ei parte din acest organism însărcinat cu numirea judecătorilor și procurorilor, în timp ce parlamentul va numi 7 membri. În prezent această structură are 22 de membri, dintre care 11 sunt numiți chiar de judecători și procurori și 4 de președinte.

- Rectorii universităților vor fi de asemenea numiți de președinte.

- Președintele va putea fi membru al unui partid politic. Constituția care este acum în vigoare nu permite acest lucru, astfel că odată cu învestirea în funcție, în anul 2014, Erdogan a fost nevoit să demisioneze din formațiunea AKP.

- Va fi creat un post de vicepreședinte, care să fie un reprezentant al șefului statului și la nevoie să-l înlocuiască. Dar acest al doilea om în stat nu va mai fi președintele Marii Adunări Naționale, cum prevede actuala Constituție. În plus, președintele va putea decide câți vicepreședinți va avea și el îi va numi fără ca parlamentul să intervină în alegerea respectivelor persoane.

- Interpelările parlamentare vor putea fi adresate doar în scris unui ministru sau vicepreședintelui.

- Parlamentul și președintele țării vor fi aleși prin vot universal într-un scrutin desfășurat în aceeași zi la fiecare cinci ani, primele alegeri urmând să se desfășoare pe 3 noiembrie 2019, organizarea concomitentă a alegerilor prezidențiale și legislative mărind șansele de victorie ale partidului președintelui.

- Vârsta minimă de la care se va putea candida pentru un post de deputat va fi redusă de la 25 de ani la 18 ani, iar numărul de parlamentari va crește de la 550 la 600.

- Șeful statului va putea oricând să dizolve parlamentul, iar atât președintele, cât și Marea Adunare Națională vor putea să convoace alegeri anticipate. Însă pentru ca parlamentul să convoace aceste alegeri va fi nevoie de votul favorabil a cel puțin 60% din numărul total al deputaților. În ambele cazuri, alegerile anticipate se vor desfășura atât pentru președinție, cât și pentru parlament, prin urmare dacă președintele convoacă alegeri anticipate își pune propriul mandat în joc, același lucru fiind valabil și pentru legislativ în cazul inițierii unui asemenea proces.

- Președintele va putea avea cel mult două mandate de cinci ani fiecare. Totuși, dacă parlamentul convoacă alegeri anticipate în timpul celui de-al doilea mandat al președintelui în funcție, acesta din urmă va putea candida din nou, iar dacă câștigă începe un nou mandat de cinci ani, mandatul întrerupt de anticipate nemaifiind luat în calcul.

- În noua Constituție va fi introdusă și posibilitatea ca președintele să fie investigat nu doar pentru înaltă trădare, cum prevede actuala lege fundamentală, ci și pentru orice alt delict, dar inițierea unui asemenea demers va necesita votul a două treimi din membrii Marii Adunări Naționale.

loading...

Adaugă comentariul tău

NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Ştiri recomandate

123
Pagina a fost generata in 0.2815 secunde