În ultimii ani, multe mame au ales să nască prin cezariană, o intervenție chirurgicală de scurtă durată, dar și mult mai confortabilă pentru pacientă. În niciun caz nu se poate compara o naștere naturală cu intervenția de cezariană, susțin multe mame. ”Am ales de la bun început nașterea prin cezariană. De ce să mă chinui ca pe vremuri, ore în șir de travaliu, plus chinurile facerii, în sine? Trăim într-o lume modernă, medicina a evoluat. Pentru ce să ajung să mor de durere câteva ore bune?”, a spus o pacientă constănțeană. Și ca ea gândesc multe. Așa se explică și datele statistice, care arată o explozie a nașterilor prin cezariană. Și, cu siguranță, nu toate pacientele au avut indicații medicale. De altfel, încă din 2009 erau atenționări în acest sens. În timp ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomanda ca numai 30% din totalul femeilor însărcinate să nască prin cezariană şi numai când sunt înregistrate condiţiile speciale, 80% dintre românce apelau la naşteri pe cale chirurgicală, devenind campioane mondiale la acest capitol. Datele statistice arătau, de pe atunci, că, în România, proporţia de cezariene ajungea la 80% chiar şi în clinici universitare, unde nu ar trebui să fie atât de mare. Medicii spuneau că procentul nu era unul mare, ci alarmant.

RISCURI PENTRU COPII

S-ar părea, însă, că alegerea mamelor ar putea să facă rău copiilor. Copiii născuți prin cezariană prezintă un risc cu 20% mai mare să sufere de alergii, astm sau diabet decât cei veniți pe lume pe cale naturală. Ei au și un risc mai mare de obezitate, a spus profesorul Yvan Vendeplas, șef la serviciul general al Clinicii de copii din cadrul Spitalului universitar al UZ (Free University) din Bruxelles, înaintea unui congres care a avut loc pe 28 aprilie, la Gent. Congresul a dezbătut rolul prebioticelor și al probioticelor în pediatrie, relatează 7sur7.be, potrivit Agerpres. Specialiștii recomandă mamelor să opteze pentru nașterea naturală și alăptare și să limiteze administrarea de antibiotice la copii când sunt foarte mici, afirmă profesorul Yvan Vandeplas. În timpul nașterii naturale, copilul primește un întreg evantai de bacterii care nu se transmit la o cezariană, precizează el. Laptele matern conține și el bacterii bune (probiotice), precum și prebiotice, fibre care stimulează creșterea sau activitatea bacteriilor sistemului digestiv. Nașterea naturală și laptele matern contribuie, prin urmare, la asigurarea la copil a unei flore intestinale optimale de la început, crucială pentru sistemul său imunitar, în timp ce un exces de antibiotice are un efect nefast. În ceea ce privește alimentația, în prezent se adaugă probiotice și/sau prebiotice în multe tipuri de lapte pentru bebeluși, lucru care nu se întâmpla înainte, spune Yvan Vendenplas. Studiile de evaluare pe termen lung a laptelui matern și a celui industrial s-au desfășurat numai pe persoane care nu au cunoscut aceste evoluții.

Citește și:

Româncele, campioane mondiale la naşterile prin cezariană