„România, starea noastră de veghe - punct de observație DOBROGEA“ - către dezvoltarea unor proiecte de ţară

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Viitorul nu există fără observarea trecutului şi acţiunile prezentului „România, starea noastră de veghe - punct de observație DOBROGEA“ - către dezvoltarea unor proiecte de ţară
Cultură 28 Ianuarie 2017 / 19:23 2079 accesări 0 comentarii

Alexandru Mironov, la evenimentul organizat de Asociaţia Strategia Dezvoltării României - Regiunea Dobrogea

Alexandru Mironov, la evenimentul organizat de Asociaţia Strategia Dezvoltării României - Regiunea Dobrogea

Prof. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruţiu, la susţinerea lucrării „Interdisciplinaritate şi identitate - în câmpul artelor vizuale şi al patrimoniului cultural”

Prof. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruţiu, la susţinerea lucrării „Interdisciplinaritate şi identitate - în câmpul artelor vizuale şi al patrimoniului cultural”

Prof. Ion Băraru, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” Constanţa, a prezentat lucrarea „Inovații educaționale”

Prof. Ion Băraru, Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” Constanţa, a prezentat lucrarea „Inovații educaționale”

Plecând din actualitate spre trecut, putem privi cu adevărat spre viitor şi îl putem înţelege şi acţiona în aşa fel încât istoria să acopere întregul timp al existenţei. Între observaţie şi acţiune s-a înscris şi demersul Asociaţiei Strategia Dezvoltării României - Regiunea Dobrogea (ASDR-RD), proiect intitulat “România, starea noastră de veghe - punct de observație DOBROGEA”. Evenimentul a avut loc la Casa de Cultură a Sindicatelor din Constanţa, sâmbătă, 28 ianuarie 2017, iar participanţii s-au înscris în zona personalităţilor marcante, nume de răsunet ale cetăţii tomitane şi din alte părţi ale României, ale căror valoare profesională, experienţă acumulată din activitatea îndelungată parcursă cu succes, consecvenţă şi vizionarism sunt recunoscute la nivel local şi internaţional, în toate domeniile vieţii sociale, economice, educative, sportive, culturale şi artistice.

La această întâlnire publică au fost invitaţi să conferenţieze Alexandru Mironov, fost ministru al Tineretului şi Sportului, prof. univ. dr. Daniela Țurcanu-Caruţiu, ex-director al Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Constanţa, scriitorul Liviu Antonesei, lect. univ. dr. Viorel Sîrca, funcţionar public cu statut special în cadrul MAI, Cluj-Napoca, ing. diplomat Valentin Berca, preşedintele BRK Systems Craiova,prof. Ion Băraru, prof. Vasile Nicoară, directorul Colegiului Naţional „Mircea cel Bătrân” Constanta, şi dr. Alexandra Tătaru.

De la observaţie la acţiune

Tema dezbaterii a fost gândită astfel încât în parcursul său dinamic să ajungă să transforme punctul de observație în punct de acţiune pentru România şi să poată transmite mai departe, la nivel internaţional, un mesaj de empatie pentru înțelegerea necesității determinanților societăților umane. Invitaţii au prezentat subiecte de actualitate, de la care se poate pleca spre un proiect de ţară: „Celemai importante invenții, descoperiri şi tehnologii ale anului 2016” (A. Mironov), „Interdisciplinaritate şi identitate - în câmpul artelor vizuale şi al patrimoniului cultural” (D. Țurcanu-Caruţiu), „Valorile modernităţii, educaţia şi spiritul de competiţie” (L. Antonesei), „Soluții inovatoare performante ale unor sisteme administrative cu efect integrator major în sistemul instituțional românesc” (V. Sîrca), „Smart Cities - orașe inteligente, o viziune oltenească” (Valentin Berca), „Inovații educaționale” (Ion Băraru), „Parteneriate educaționale în regiunile istorice românești” (Vasile Nicoară), „Dezvoltarea locală în comunitățile rurale” (Alexandra Tătaru), „Subordonarea normelor sociale față de normele tehnice şi preeminența normelor sociale asupra normelor juridice”, „Cine trebuie să facă investițiile în modernizările impuse de evoluțiile tehnice continue”, „Parteneriatele Public-Private - noua (r)evoluţie în economia românească” (ASDR-RD).

Potrivit preşedintelui ASDR-RD, Dezideriu Odet Dudaș, „noi, românii, respectându-ne destinul implacabil eminescian de a fi ospitalieri, chiar în crizele subsecvente parcursului post-decembrist care au creat o realitate de o complexitate din ce în ce mai stranie, cu riscul de a fi considerați “fraieri”, parafrazându-l pe Dorin Tudoran, am respectat toate tendințele derivate din marile comandamente ale civilizațiilor care au mișcat lumea. Am devenit membri NATO, membri UE, dar odată săvârșită “plata cotizației”, ne-am trezit cu societatea blocată în “povești” care de care mai contradictorii, ce au făcut până şi perioada antedecembristă mai puțin regretabilă, cea pe care am anulat-o tragic crezând că vom deveni liberi”.

La succesul dezbaterii, un rol important l-a avut colaborarea interactivă a invitaţilor din sală, la rândul lor personalităţi de prim rang. Astfel, au intervenit în discuţii prof. univ. dr. Sorin Rugină, rectorul Universităţii “Ovidius” din Constanţa, prof. univ. dr. Aurel Papari, rectorul Universităţii “Andrei Şaguna” Constanţa, Ion DănuţJugănaru, preşedintele Camerei de Comerţ, Industrie, Navigație și Agricultură Constanţa, Elena Frâncu, fostă vicecampioană mondială, ex-director a Direcţiei Judeţene de Sport Constanţa, ing. diplomat Nicolae Fildan, preşedintele Asociaţiei Generale a Inginerilor din România, sucursala Constanţa, colonel Constantin Dima, inspector-şef al Inspectoratului de Jandarmi “M. Kogălniceanu” Constanţa, Nicolae Dimaca, proprietar al grupului de firme Kamsas, Mircea Colcear Boldea,patron al Clubului Doors, acţionar al GMB Computers.

După o dezbatere care a durat peste patru ore, preşedintele ASDR-RD, exprimându-şi mulţumirile către participanţi, a încheiat lucrările cu speranţa ca evenimentul să poată fi organizat anual, în fiecare prima sâmbătă de după aniversarea Zilei Unirii de la 24 ianuarie 1859, în aceleași coordonate, prin întâlniri publice deschise, la care să fie invitată întreaga comunitate constănțeană şi nu numai.

Aceste dezbateri vor putea fundamenta îndreptățirea necesară structurării şi dimensionării politicilor locale şi regionale, inclusiv în ceea ce privește componenta accesării fondurilor structurale. Astfel, Constanța, locul exilului lui Ovidius, cel alungat de civilizație, ar putea deschide calea. Întrunirile, divanuri ad-hoc redivivus, pot deveni evenimente generice în “a-casa istoriei noastre”, care se pot propaga multidirecțional în societate şi astfel „lumea cea mare”va înțelege până la urmă că trebuie să fie mai puțin certă faţă de incertitudinile pe care de multe ori “adulții democrației” le prezintă “copiilor ei” ca certitudini.

Trei determinanți vor fi definitorii : 1. Comunitatea 2. Sistemul administrativ 3. “O singură Românie”.

Adaugă comentariul tău

NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Ştiri recomandate

123
Pagina a fost generata in 0.7972 secunde