În ultimele săptămâni, în România a fost reaprins subiectul „diaspora“. Mulți jurnaliști s-au întrebat de ce românii nu se înghesuie să se înscrie în Registrul Electoral, pentru a putea vota prin corespondență. Asta în condițiile în care, la alegerile prezidențiale din 2014, românii din străinătate care au făcut coadă la secțiile de votare au creat o adevărată isterie. În timp ce militanții pentru drepturile românilor de pretutindeni cer non-stop înființarea a sute de secții de votare în diaspora, doar 7.000 de conaționali de-ai noștri sunt înscriși în listele electorale pentru a-și exprima dreptul la vot la alegerile parlamentare de la sfârșitul anului. Românii plecați la muncă în străinătate spun că nu știu de posibilitatea de a vota prin corespondență, deși legea a fost adoptată la finalul anului trecut, sau explică faptul că nu au timp pentru procedurile considerate prea complicate de înscriere în registrul electoral. „Am votat mereu, nu m-am înscris pentru că nu știu absolut nimic despre ce trebuie să fac”, a spus Florin, din Hong Kong. De cealaltă parte a Oceanului Pacific, în San Francisco, California, Natalia nu are nici ea habar despre votul românesc prin corespondență. „Sinceră să fiu, nici nu am știut că se poate vota prin corespondență acum în România”, spune ea. Undeva la mijloc și mult mai aproape de scena politică dâmbovițeană, în Londra, situația e identică. „Nu m-am înscris pentru a vota prin corespondență în principal pentru că nu știam că e o opțiune”, afirmă Ioana.

Florin, Natalia și Ioana au în comun, în primul rând, faptul că sunt cetățeni români cu reședința sau domiciliul în străinătate, trei dintre milioanele de concetățeni aflați în această situație. Pentru ei Parlamentul de la București a votat anul trecut, după lungi dezbateri, legea votului prin corespondență. Un act normativ criticat și contestat, care este pe cale să fie modificat cu trei luni înainte de alegeri pentru că abia acum autoritățile și-au dat seama că poate fi îmbunătățit.