După scandalul-monstru de la prezidențialele din 2014, când mii de români stabiliți în străinătate au provocat un mare tărăboi pentru că, spun ei, nu au fost lăsați să voteze, parlamentarii au modificat legile electorale și le-au oferit celor plecați din România votul prin corespondență. Pentru asta, cei din diaspora trebuie să se înscrie într-un registru electoral. Numai că, elanul celor așa-zis interesați de soarta țării în 2014 s-a stins. Asta deoarece doar 1.007 de români din străinătate au solicitat în 2016 să voteze prin corespondență la alegerile parlamentare din toamnă, după cum a declarat, marți, vicepreședintele Autorității Electorale Permanente, Marian Muhuleț. El a adăugat că autoritățile române au primit 334 solicitări de pe tot mapamondul de înființare a unor secții de votare. „Nu suntem în faţa faptului de a înfiinţa vreo secţie de votare la solicitare”, a afirmat Muhuleț. El a precizat că, potrivit datelor deţinute, sunt aproximativ 500.000 de cetățeni români cu domiciliul în străinătate. El a apreciat că, în acest moment, cei din afara granițelor țării sunt mai favorizaţi decât românii din ţară, în perspectiva dreptului de vot.