Scriitorul Augustin Buzura a pășit spre infinit. Va rămâne veșnic în literatura română…

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Scriitorul Augustin Buzura a pășit spre infinit. Va rămâne veșnic în literatura română…
Cultură 10 Iulie 2017 / 20:00 805 accesări 0 comentarii

Păcat, ne-a mai murit un scriitor... Chiar al Limbii Române, cu litere mari, bineînțeles, un scriitor și un povestitor așa cum a fost el: cenzurat de comuniști, cu o rară forță de sugestie a cuvintelor și stărilor, cu personaje puternice sau slabe, dar tot puternice...

Scriitorul Augustin Buzura a murit, luni, la vârsta de 78 de ani. Informația a fost confirmată de academicianul Eugen Simion. Augustin Buzura s-a născut pe 22 septembrie 1938, în comuna Berința din județul Maramureș. A urmat liceul la Baia Mare și a absolvit Facultatea de Medicină Generală din Cluj-Napoca (1964), cu specializare în psihiatrie. A fost redactor, secretar general de redacție, redactor-șef al revistei "Tribuna" din Cluj, la care a debutat în 1960. A abandonat medicina în favoarea literaturii, debutând editorial cu volumul de povestiri ''Capul Bunei Speranțe'' (1963). După încă o culegere de povestiri și nuvele (''De ce zboară vulturul?'', 1966) se dedică în exclusivitate romanului, dobândind o rapidă și largă cunoaștere din partea criticii și a publicului.

Augustin Buzura a tradus din literatura germană, maghiară, franceză, spaniolă, poloneză, rusă, chineză, slovenă. A publicat articole, eseuri, interviuri, note în reviste de literatură și cultură din țară și străinătate. A scris și scenarii de film. Augustin Buzura se oprește în romanele sale din tinerețe asupra dramei intelectualului care intră în conflict cu sistemul comunist din lumea academică (Orgolii, Refugii) și în aceste romane experimentează din punct de vedere narativ procedeul fluxului conștiinței. Următoarele romane sunt mai simple din punctul de vedere narativ, scrise la persoana a treia, eroii sunt hermeneuți care doresc să reconstituie evenimente din trecut, întotdeauna controversate, cum ar fi cooperativizarea forțată și fenomenul partizanilor și a rezistenței armate din munți, revolta minerilor din Valea Jiului și represiunea care a urmat după aceasta. Buzura a continuat tematica romancierilor din "obsedantul deceniu" având la dispoziție informații mai variate, pe care le culegea uneori intervievând pe cei implicați în evenimente, ca un veritabil sociolog. Poate și din această cauză romancierul a fost unul dintre cei mai cenzurați în acea epocă, luptându-se cu cenzorii pentru fiecare frază.

Mai multe producții cinematografice și de televiziune au fost realizate pe scenarii de Augustin Buzura, astfel:

- Orgolii (1981, r. Manole Marcus, după romanul omonim)

- Pădureanca (1987, r. Nicolae Mărgineanu, după o nuvelă de Ioan Slavici)

- Undeva în Est (1991, r. Nicolae Mărgineanu, după romanul "Fețele tăcerii")

Este membru titular al Academiei Române din martie 1992.

loading...

Adaugă comentariul tău

NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Ştiri recomandate

123
Pagina a fost generata in 0.2809 secunde