Majorarea salariilor demnitarilor a aprins mai multe spirite decât și-ar fi dorit beneficiarii proiectului legislativ, nimeni alții decât decidenții care au hotărât creșterea acestor venituri. Era și normal ca un act normativ care umflă buzunarele aleșilor să agite apele într-o țară clasată pe penultimul loc la capitolul putere de cumpărare, în care bugetarii trăiesc pe lefuri de nimic de la "reformele" lui Boc încoace. La fel de enervantă este și discrepanța dintre cele două tipuri de atitudini afișate de reprezentanții partidelor politice din Parlament când vine vorba, pe de-o parte, despre creșterea nivelului de trai al păturilor sociale sărace sau de mijloc și, pe de altă parte, despre bunăstarea demnitarilor. În ce privește prima temă, am văzut cu toții cât de tărăgănate sunt lucrurile. Legea salarizării unice în domeniul bugetar, care se dorește a fi un model de echitate, zace de ani buni pentru că nu a fost încă declarată "sustenabilă" și pusă în aplicare. Noul Cod Fiscal, așteptat ca pâinea caldă de antreprenori, este amânat, negociat, renegociat de luni de zile. Dar, când vine vorba despre veniturile demnitarilor... totul e sustenabil, nu e nimic de negociat! Politicienii înfierează la televizor "aberația legislativă" privind umflarea propriilor buzunare, dar legile cu pricina trec tacit de Parlament… În traducere, nu sunt dezbătute pentru că nu se sesizează nimeni asupra lor și, dacă nu are nimeni de comentat, atunci sunt automat considerate adoptate și votate. Un astfel de proiect, cel al Ordonanței de Urgență a Guvernului privind salariile demnitarilor, urmează să fie discutat simultan cu Legea salarizării bugetarilor. Declarațiile oficiale ale liderilor de partid sunt împotriva ordonanței privind demnitarii. Să sperăm că nu va fi vreun viciu de procedură sau vreo eroare la vot care va face ca Parlamentul să aprobe, totuși, proiectul. S-a mai întâmplat...