15 ani de la 9/11, atentatele care au schimbat fața lumii

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Ce-am fost și ce-am ajuns

15 ani de la 9/11, atentatele care au schimbat fața lumii

Externe 11 Septembrie 2016 / 16:19 1012 accesări

În fiecare an constatăm tot mai surprinși câtă vreme s-a scurs de la cele mai sângeroase atacuri teroriste care au lovit SUA. Au murit circa 3.000 de oameni, SUA au declarat război terorismului, o expresie ce suna ciudat la vremea respectivă, dar care acum a intrat în... cotidian, s-au ridicat alte turnuri, pe care alți teroriști amenință acum să le doboare, după ce Osama bin Laden a fost ucis de un comando american, a venit primul președinte de culoare al SUA, care mai are puțin și pleacă, lăsând loc, probabil, primei femei la conducerea SUA sau primului magnat ce are o clădire-simbol care îi poartă numele... S-au întâmplat multe, dar, din păcate, concluzia acestei treceri în revistă nu este îmbucurătoare: terorismul s-a extins și în Europa, a făcut multe victime și aici, dar și pretutindeni în lume, a împărțit lumea între două religii, creștină și musulmană, și, cel mai grav, a limitat toate libertățile oamenilor de rând, sub pretextul prevenirii atentatelor care oricum nu pot fi prevenite. Lumea merge pe repede înainte către nicăieri, s-au pierdut anumite valori morale, s-au făcut compromisuri de dragul artei de a negocia, lumea s-a... crizat economic și militar, așa încât, la 15 ani de la atentatele din SUA, ar fi cazul ca liderii de pretutindeni să se scuture de praful istoriei și să schimbe direcția omenirii, oriunde numai nu către nicăieri, către indiferența care distruge.

SUA marchează, duminică, împlinirea a 15 ani de la cel mai mare atac terorist din ţară, plănuit şi executat de organizaţia teroristă Al-Qaida, condusă de Osama bin Laden, lichidat între timp de un comando american. Aproximativ 3.000 de bărbați, femei și copii au murit pe 11 septembrie 2001, când avioane deturnate au lovit World Trade Center, Pentagonul şi un câmp din Shanksville, Pennsylvania. Printre victime s-au aflat și cinci cetățeni americani de origine română: Eugen Gabriel Lazăr, Corina și Alexandru Liviu Stan, Joshua Poptean și Ana Fosteris. Ca în fiecare an de la tragedie, autoritățile au programat momente de reculegere și acțiuni comemorative la locurile atacurilor. Preşedintele Barack Obama va rosti un discurs la Pentagon, în timp ce candidaţii la alegerile prezidenţiale americane, Hillary Clinton şi Donald Trump, vor participa la ceremonia de la World Trade Center, dar fără a face declaraţii. Sute de oameni și-au anunțat participarea şi la ceremonia religioasă din Shanksville, în Pennsylvania, unde s-a prăbuşit avionul deturnat care ţintea, se pare, Washingtonul. Pasagerii şi echipajul, informaţi prin telefoanele mobile de ceea ce se întâmplase la World Trade Center, au încercat să îi imobilizeze pe terorişti.

Liderul Al-Qaida, Ayman al-Zawahiri, a ameninţat SUA că va repeta atacurile de la 11 septembrie ”de mii de ori”, într-o înregistrare video difuzată cu ocazia împlinirii a 15 ani de la atentatele de la New York. ”11 septembrie este rezultatul crimelor voastre împotriva noastră”, a afirmat Ayman al-Zawahiri într-o înregistrare video difuzată pe internet. Aceste ameninţări au fost lansate în momentul în care responsabilii americani afirmă că SUA au învăţat să se apere de atacurile teroriste sofisticate, dar rămân vulnerabile la operaţiuni mai rudimentare, coordonate de extremiştii locali.

După atacurile de la 11 septembrie 2001, într-o atmosferă dominată de teamă și insecuritate, prima preocupare a cetățenilor americani a fost să ceară pedepsirea celor responsabili și întărirea securității, dar ulterior au ieșit la iveală detalii îngrijorătoare despre impactul noilor măsuri, care au avut ca rezultat plasarea securității naționale deasupra drepturilor și libertăților cetățenești. Controversata lege Patriot Act, adoptată rapid de Congres după atentate și intrată în vigoare pe data de 26 octombrie 2001, acorda prerogative speciale agențiilor guvernamentale de securitate în anchetarea suspecților de terorism, permițând autorităților să intercepteze și să supravegheze comunicațiile mobile și să solicite date financiare, educaționale sau de altă natură, de cele mai multe ori fără mandat judecătoresc. Pe baza prevederilor acestei legi, Biroul Federal de Investigații (FBI) a deschis mii de anchete în presupuse cazuri de terorism, însă doar o mică parte au avut ca rezultat condamnarea suspecților. Aproape imediat după atacuri, procurorul general John D. Ashcroft a anunțat ”o nouă paradigmă” privind prevenția acțiunilor cu caracter terorist. Potrivit cotidianului ”The New York Times”, aceasta încuraja arestarea persoanelor considerate periculoase, inclusiv pentru infracțiuni minore. Totodată, autoritățile au trecut la supravegherea mai activă a grupurilor religioase sau dizidente, inclusiv prin infiltrarea de informatori și organizarea de flagrante, fapt ce a dat naștere la o atmosferă dominată de neîncredere în sânul comunităților vizate de aceste măsuri.

Având obiectivul de a opri terorismul, autoritățile SUA au trecut la inculparea suspecților pentru acuzații care necesită puține dovezi concrete. Legile privind imigrația au fost și ele folosite pentru a reține persoane suspectate de terorism, se afirmă într-un raport al Departamentului american de Justiție. Robert M. Chesney, profesor de Drept la Universitatea din Texas, a declarat că multe din legile folosite pentru condamnarea unor suspecţi de fapte cu caracter terorist existau deja, doar că nu erau folosite. Documente clasificate publicate în 2013 de fostul consultant guvernamental Edward Snowden dezvăluie amploarea aparatului de supraveghere folosit de Guvernul SUA pentru a spiona milioane de cetățeni în căutarea unor presupuși teroriști. Mai mult, rapoarte privind activitatea Agenției Naționale de Securitate (NSA) arătau că instituția a interceptat anual până la 56.000 de mesaje electronice ale cetățenilor americani, dintre care majoritatea fără nicio legătură cu terorismul, și a încălcat de mii de ori legile privind dreptul la o viață privată. Legislația antiterorism a fost folosită de autorități și pentru a ține sub supraveghere comunităţi etnice sau religioase, criticii acestor măsuri afirmând că sunt neconstituționale și se bazează pe niște stereotipuri eronate, implicit sunt ineficiente, notează The Associated Press. În august 2011, o anchetă a jurnaliștilor de la agenția de știri The Associated Press a dezvăluit o vastă operațiune de colectare de informații care viza comunitatea musulmană, desfășurată de Departamentul de Poliție din New York City (NYPD). Poliția supraveghea zonele locuite de musulmani, monitorizând toate activitățile persoanelor din aceste zone, chiar și cele mai banale. Agenții s-au infiltrat în zeci de moschei și grupuri ale studenților musulmani. NYPD și FBI au insistat că acțiunile sunt vitale pentru asigurarea securității și sunt în conformitate cu legea.

După 11 septembrie 2001, SUA au luat o serie de măsuri cu impact negativ privind situația combatanților și suspecților de terorism de origine străină. Aceștia au fost deținuți în închisori secrete, fără să fie inculpați chiar și un deceniu, extrădați către țări unde exista riscul să fie torturați sau supuși la tehnici brutale de interogare chiar de anchetatorii americani. În ultimii ani, Congresul și administrația Obama au luat unele măsuri de limitare a unor programe de supraveghere introduse imediat după 11 septembrie 2001 și au reinstaurat, parțial, controlul judiciar asupra anchetelor privind terorismul.

Opiniile sunt variate în ceea ce privește efectele măsurilor antiteroriste asupra dizidenței politice, libertății religioase și libertății de asociere. Este de notat că de-a lungul istoriei, în perioada unor conflicte majore, măsurile de securitate adoptate de SUA au avut un impact cu mult mai mare asupra drepturilor și libertăților cetățenești. Numeroși activiști și chiar politicieni au criticat și chiar au deschis acțiuni legale pentru a limita efectele negative ale măsurilor adoptate după 11 septembrie 2001 sau pentru a obține o mai mare transparență din partea autorităților în ceea ce privește aceste măsuri. Totuși, potrivit unui sondaj realizat în septembrie 2011 de The Associated Press și NORC Center for Public Affairs Research, două treimi din americani sunt de acord să sacrifice unele libertăți în schimbul unui grad mai mare de securitate împotriva terorismului.

James Hamilton, director al Procuraturii Publice din Irlanda între 1999 și 2011, nota că este un paradox faptul că acțiunile teroriste înfloresc în condițiile oferite de democrația liberală. Libertățile de asociere, exprimare și mișcare, elemente fundamentale pentru democrațiile liberale, sunt, totodată, propice pentru planificarea și executarea de acțiuni violente de destabilizare sau distrugere a structurilor statului și de impunere a unei ideologii. Arestarea preventivă pe durate mari a suspecților și încălcări ale drepturilor privind viața privată sunt câteva dintre măsurile cele mai frecvente introduse de statele care luptă cu un inamic intangibil, terorismul. Un raport din 2004 al Comisiei parlamentare britanice privind drepturile omului nota că derogările de la aplicarea drepturilor omului sunt permise în timpul situaţiilor de urgență, însă astfel de măsuri trebuie să aibă un caracter temporar. Hamilton avertiza că, în caz contrar, statele implicate în lupta cu terorismul riscă să intre într-o stare de urgență permanentă, iar astfel, amenințarea teroristă poate submina chiar drepturile și libertățile pe care societăţile democratice se bazează.

REMEMBER ROMÂNESC

La atentatele din 11 septembrie 2001 au murit și cinci americani de origine română. Eugen Gabriel Lazar, născut în 1974, a emigrat în SUA, la New York, în 1985, împreună cu familia, din cauza opresiunilor regimului comunist din România acelei perioade. Copil curios, elev și student merituos, acesta a absolvit, Summa Cum Laude, Universitatea Coper Union din statul New York, obținând titlul de inginer. Era angajat ca programator al firmei de software eSpeed, cu sediul într-unul din Turnurile Gemene. În momentul atacului, Eugen se afla în biroul său de la etajul 103 și astepta un răspuns prin e-mail din partea iubitei sale, Siu. ”Eugen a fost o persoană curioasă. Mereu își punea întrebarea cum funcționează lucrurile, era continuu în căutarea cunoașterii”, spune Siu, prietena sa, designer grafic, pe care o cunoscuse cu ani în urmă, în timpul unei excursii cu cortul în munții Catskills. Era fascinat de muzică și de felul în care aceasta este percepută de oameni.

Corina (31 de ani) și Alexandru Liviu Stan (34 de ani) lucrau împreună la compania americană Cantor Fitzgerald, care deținea și firma eSpeed. Cei doi ajunseseră în SUA în anul 1995, prin Loteria Vizelor. Se căsătoriseră în 1996, iar cu puțin timp înaintea atentatului își reînnoiseră jurămintele, avuseseră o petrecere, apoi o vacanță. Corina și Alex se făceau mereu remarcați prin seriozitatea și sârguința de care dădeau dovadă. Munceau foarte mult și se bucurau de ceea ce considerau a fi ”șansa de a putea trăi visul american”. ”Am lucrat cu Alex și Corina la Cantor Fitzgerald. Amândoi erau oameni buni, inteligenți și plăcuți. Este greu să nu te gândești la ei din când în când, mai ales din cauza tragediei pe care au înfruntat-o împreună, ca soț și soție”, mărturisește o persoană care i-a cunoscut, pe site-ul 9-11 Heroes.

Joshua Poptean, în vârstă de 37 de ani, emigrase din România la vârsta de 17 ani, alături de familia sa, originară din Abrud. Înainte de a se muta în statul New York, a locuit în Portland, Oregon. Joshua a fost inițial șofer de taxi, apoi a învățat tâmplărie și a devenit coordonator de proiect al firmei de construcții Bronx Builders. Se afla în interiorul clădirii World Trade Center pentru a participa la o întâlnire cu niște posibili clienți. ”The New York Times” îl descrie ca fiind un om credincios, cunoscut pentru dorința sa de a munci, corectitudinea, loialitatea și simțul umorului. Joshua a fost membru al Gărzii Naționale vreme de patru ani, lucru cu care se mândrea.

Ana Fosteris (58 de ani) lucra ca agent de asigurări la compania Aon Corp. Conform unui interviu luat soțului său, Michael, ”Ana considera New York-ul drept cel mai grozav loc din lume”. Cei doi se cunoscuseră în România și erau căsătoriți de circa 30 de ani. Ana nu a renunțat niciodată la valorile tradiționale precum respectul față de familie și față de cei în vârstă, era o persoană sociabilă, iubea opera italiană. Alături de cei cinci a murit și un cetățean moldovean, Arkady Zaltsman, celebru architect, după ale cărui planuri a fost construit Palatul Parlamentului din Chișinău. Arkady emigrase în New York împreună cu soția, Zhanna Galperina și fiica lor Laura, în anii 1990. Cei trei se stabiliseră apoi în Midwood, Brooklyn. El era angajat al firmei Skidmore, Owings & Merrill, o importantă firmă de arhitectură.



12
Pagina a fost generata in 0.1544 secunde