23 iunie, duminica Rusaliilor. Rusaliile, printre cele mai vechi sărbători

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

23 iunie, duminica Rusaliilor. Rusaliile, printre cele mai vechi sărbători

Eveniment 23 Iunie 2024 / 08:30 643 accesări

Biserica sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh, Cincizecimea sau Rusaliile - cum mai este numit acest praznic împărătesc, după Învierea Domnului (Sfintele Paşti) şi Înălţarea Sa la ceruri.

Sărbătoarea se ţine la 50 de zile după Paşti şi este a doua sărbătoare rezervată botezurilor.

23 iunie, duminica Rusaliilor şi luni, a doua zi de Rusalii, sunt, conform deciziei Parlamentului, zile libere.

La îndemnul însufleţit al Sfântului Apostol Petru, la 50 de zile după Învierea Domnului, s-au convertit la creştinism 3.000 de oameni, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim, nucleul Bisericii de mai târziu. Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt a devenit, pe lângă Paşti, a doua mare sărbătoare rezervată botezurilor, în care nu se putea îngenunchea şi posti, iar spectacolele păgâne erau interzise.

În Faptele Apostolilor, Evanghelistul Luca povesteşte cum Duhul Sfânt, pogorât sub chipul unor limbi de foc asupra celor 12 Apostoli, i-a umplut de darurile sale.

Apostolii au căpătat puterea de a grăi în limbi străine şi au început să popovăduiasca în lume învaţătura Mântuitorului, făcând minuni, întorcându-i pe păgâni de la închinarea la idoli şi aducând la credinţa creştină oameni simpli şi împăraţi.

În România a predicat Sfântul Apostol Andrei, conform istoricului Eusebiu al Cezareei şi Sinaxarul din Constantinopol, fapt atestat şi de colindele dobrogene sau toponimiile locale: Peştera şi Pâraul Sfântului Andrei sau numele de Undrea dat lunii Decembrie.

Până către sfârşitul secolului IV, Cincizecimea a fost sărbătorită împreună cu Înălţarea Domnului, apoi Înălţarea a fost mutată la 40 de zile de la Paşti, iar Cincizecimea a devenit sărbătoare de sine stătătoare.

În această zi, în biserici se aduc ramuri de tei sau de nuc care se sfinţesc şi se împart credincioşilor, simbol al limbilor de foc coborâte peste Apostoli şi putere a Duhului Sfânt. Potrivit tradiţiei creştine, ierarhii bisericeşti sunt moştenitorii şi transmiţătorii acestui har apostolic din generaţie în generaţie.

-------

TRADIȚII DE RUSALII

În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii refuză să se mai întoarcă în locaşurile lor şi încep să facă rele oamenilor. Pentru a le îmbuna oamenii le-au dat numele de Iele sau Zâne acestor spirite care locuiesc pe lângă izvoare şi prin cântecele lor pot să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească.

Rusaliile urseau copiii la naştere şi preziceau moartea oamenilor şi, pentru a se feri de pericol, pelinul sau alte plante de care se temeau Ielele – usturoi, leuştean sau odolean – erau purtate de oameni la brâu, în sân sau puse în paturi, pe mese sau sub perne, în special în Muntenia, Oltenia, Banat sau Moldova.

De Rusalii, în special în Transilvania, se împletesc cununiţe din spice de grâu şi flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor, sau se pocnesc frunze de tei sau salcâm pentru alungarea spiritelor rele, în Moldova şi Muntenia, iar în Banat se prepară unsori pentru ungerea ugerului vacilor, se fac descântece împotriva Ielelor sau se ung cu usturoi uşile caselor.

În Muscel şi în Dâmboviţa practicile de pomenire a morţilor erau dublate de obiceiuri şi ceremonii dedicate celor vii, aşa numitele Prins al Verilor şi Verişoarelor.

În Ardeal, de Rusalii, se păstrează obiceiuri vechi de sute de ani. Cel mai aşteptat de către fete este împodobirea unui bou. Dacă ating coarnele animalului astfel înstruţat, e un semn că tinerele trebuie să se pregătească de măritiş! Obiceiul înstruţatul boului se mai practică doar în câteva localităţi din judeţele Bistriţa Năsăud şi Cluj, iar etnologii spun că obiceiul datează din perioada romană şi este înrudit cu coridele din Spania.



Ştiri recomandate

12