4 îngeri au făcut totul acolo unde nu se mai putea face nimic: Constanța

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Eroii și finalul fericit al unei uriașe tragedii 4 îngeri au făcut totul acolo unde nu se mai putea face nimic: Constanța
Social, Sănătate 26 Septembrie 2019 / 12:02 2651 accesări 0 comentarii

Doctorul Mark Kline, BIPAI (Baylor College of Medicine International Pediatric AIDS Initiative at Texas Children’s Hospital), proiect extins în 14 țări

Doctorul Mark Kline, BIPAI (Baylor College of Medicine International Pediatric AIDS Initiative at Texas Children’s Hospital), proiect extins în 14 țări

Medicul infecţionist Rodica Mătuşa, membru al Consiliului de administraţie al Fundaţiei Baylor Marea Neagră

Medicul infecţionist Rodica Mătuşa, membru al Consiliului de administraţie al Fundaţiei Baylor Marea Neagră

Psihologul clinician Ana-Maria Schweitzer, directorul executiv al Fundaţiei Baylor Marea Neagră

Psihologul clinician Ana-Maria Schweitzer, directorul executiv al Fundaţiei Baylor Marea Neagră

Consilierul Ştefania Mihale, directorul de dezvoltare programe medicale al Fundaţiei Baylor Marea Neagră

Consilierul Ştefania Mihale, directorul de dezvoltare programe medicale al Fundaţiei Baylor Marea Neagră

Profesionalismul îmbracă uneori forma eroismului. Sunt eroi care îşi duc bătăliile cu responsabilitate şi discreţie, reuşind să lase în urmă oaze de normalitate: vă prezentăm patru astfel de oameni, cu contribuţii determinante la constituirea şi continuitatea unui proiect umanitar care a pornit din Constanţa, în urmă cu 20 de ani, în vremea în care Bătrânul Tomis era orașul cu cel mai mare număr de copii diagnosticaţi cu infecţie cu HIV și unde chiar specialiști reputați din străinătate spuneau că nu se mai poate face nimic.

Doctorul Mark Kline

În anii 90, în oraşul nostru se afla cel mai mare număr de copii diagnosticaţi cu infecţie cu HIV. Oraşul a fost traversat în anii '90 de disperarea celor infectaţi cu HIV şi marginalizaţi, priviţi cu teamă, consideraţi condamnaţi din momentul diagnosticării. La aceasta se adăuga lipsa de informaţii şi de mijloace a celor care doreau să îi îngrijească şi spaima generală de necunoscutul virus. În România, în deceniul care a urmat anului 1989, cel care a schimbat faţa Europei, maladia ascunsă în tăcere de fostul regim punea stăpânire pe din ce în ce mai multe vieţi, mai cu seamă vieţi de copii. Doctorul Mark Klinea vizitat Constanţa pentru prima dată în 1996, împreună cu alţi 10 colegi de la Baylor College of Medicine, Spitalul Pediatric Texas şi Universitatea Texas. Mark Kline nu a împărtăşit resemnarea colegilor care îl însoţeau şi care insistau să spună că nu este nimic de făcut. În Houston, acelaşi doctor reuşise să le redea controlul asupra propriilor vieţi persoanelor care trăiau cu HIV cu ajutorul terapiei antiretrovirale şi îi era imposibil să accepte că la Constanţa nu se poate face nimic. A reuşit să schiţeze un plan încă din timpul zborului de întoarcere, a obţinut finanţare şi a revenit în România cu medicamente şi suplimente nutritive pentru copiii diagnosticaţi cu infecţie cu HIV. În 1991, Mark Kline a înfiinţat BIPAI (Baylor College of Medicine International Pediatric AIDS Initiative at Texas Children’s Hospital), în Houston, Texas. Acesta a fost începutul unui proiect care s-a extins în 14 state, cu 8 centre de Excelenţă Clinică, 7 Centre de Excelenţă Satelit şi 6 proiecte de sănătate globală. În cadrul programului sunt tratate peste 300.000 de persoane.

Doctorul Rodica Mătuşa

Medic specialist infecţionist, Rodica Mătuşa a dedicat decenii din carieră, dincolo de munca în Spitalul de Boli Infecţioase şi, ulterior, în Centrul de Excelenţă Clinică Baylor al Fundaţiei Baylor Marea Neagră, intergrării sociale şi şcolare a copiilor infectaţi cu HIV la Constanţa. În prezent, Rodica Mătuşa este membru al Consiliului de administraţie al Fundaţiei Baylor Marea Neagră. Este unul dintre oamenii care au contribuit la schimbarea modului în care erau văzuţi cei care trăiau cu această infecţie. „Înainte de 1989, copiii erau internaţi într-o anexă a Spitalului de Boli Infecţioase din Constanţa, undeva la subsol, unde aproape nimeni nu avea acces. Mureau doi-trei copii pe zi şi medicii trebuiau să pună alte diagnostice de deces: în România, ţară comunistă, nu se putea muri de SIDA !”, îşi aminteşte dr. Rodica Mătuşa. În volumul „Îngerii nimănui”, apărut în 2007, veţi putea găsi mărturii cutremurătoare ale Rodicăi Mătuşa, precum:

Nu arăta a secţie de spital şi pentru că acolo copiii doar intrau - rar mai ieşeau, iar acei puţini ieşeau pentru că aveau părinţi iubitori.”

Erau copii români, erau mulţi, ne aflam într-o situaţie de crizã extraordinar de gravă, dupã o perioadă în care noi, cei care îi îngrijeam, fuseserăm aproape încarceraţi împreună cu ei.”

Ei, câteva sute, mult prea puţini faţă de câţi s-au dus, s-au încăpăţânat să trăiască, fără să se jelească tot timpul. Au trecut peste durere, peste abandon şi singurătate, peste sila de a înghiţi ani şi ani medicamente cu pumnul, peste spaimele celorlalţi de a-i accepta, peste greutatea de a învăţa. Povara care a apăsat pe umerii lor a fost enormă, dar ei au mers mai departe. Vreţi să spuneţi că aceşti copii nu seamănă a olimpici? Sunt olimpicii cei mai formidabili: sunt olimpici la viaţă!

Psihologul clinician Ana-Maria Schweitzer

Ana-Maria Schweitzer este psiholog clinician şi director executiv al Fundaţiei Baylor Marea Neagră. Povesteşte astfel prima sa întâlnire cu chipurile bolii:„În 1998, pe când eram studentă, am văzut pentru prima dată un copil cu SIDA. Mersesem să îmi văd mama, asistent medical șef pe secția HIV/SIDA de la Spitalul Municipal din Constanța. Lucra într-o secție supra-aglomerată, dintr-un spital tipic post-comunist, populată de copii extrem de slabi, sub-dezvoltați și mulți dintre ei destul de bolnavi. Poate ca adult aș fi fost cuprinsă de teamă, deznădejde și cinism la vederea sutelor de copii condamnați la ceea ce pe atunci se credea a fi o moarte sigură. [...]

Chiar de anul următor am început să lucrez ca psiholog cu acești copii și cu familiile lor. Cumva, am ajuns un fel de martor al cursului imprevizibil al vieții acestor copii: am fost alături de câțiva dintre ei când și-au aflat diagnosticul pentru prima oară, am văzut părinții recăpătându-și speranța o dată cu apariția medicamentelor antiretrovirale, am aflat alături de pacienții mei cât de complicat este să fi un adolescent cu HIV și, când acești tineri și-au întemeiat familii, am recunoscut în ei forța vieții și dorința de a fi liberi și fericiți.”

Ana-Maria Schweitzer se asigură, împreună cu echipa pe care o coordonează, că persoanele care trăiesc cu HIV au cea mai bună viaţă posibilă. Experienţa acumulată în psihologie clinică, psihologia sănătății, consiliere și psihoterapie îi permite să traseze noi direcţii de dezvoltare şi diversificare a serviciilor pentru persoane care trăiesc cu boli cronice (HIV, hepatitele B şi C, diabet) şi pentru îmbunătăţirea capacităţii de auto-monitorizare și auto-management al bolii de către beneficiarii serviciilor Baylor. În egală măsură, pentru Ana-Maria este important să se asigure că fiecare membru al echipei reuşeşte să îşi atingă obiectivele de carieră. Descoperi, lucrând în echipa Baylor, un climat care favorizează formarea continuă, unde mentoratul a devenit pentru echipa de management o a doua profesie.

Consilierul Ştefania Mihale

Ştefania Mihale este directorul de dezvoltare programe medicale al Fundaţiei Baylor Marea Neagră, unul dintre oamenii care au rămas în echipă de la început. Absolventă a Facultăţii de asistenţă socială din cadrul Universităţii Bucureşti, cu studii de specializare în consiliere psihosocială la Universitatea Babeş-Bolyai, ea a debutat profesional la secţia de pediatrie a Spitalului Clinic de Boli Infecţioase, în echipa coordonată de doctorul infecţionist Rodica Mătuşa. Intrarea în echipa Baylor a venit ca o continuare firească a activităţii de acolo. De la înfiinţarea Fundaţiei, Ştefania Mihale este omul care concepe proiecte pentru persoanele care trăiesc cu HIV, pe care le pune în practică împreună cu echipa medicală şi alături de celelalte departamente. Ştefania spunea despre munca ei la Baylor: „Ne vin tot timpul idei noi, pe care le şi transpunem în practică. Dar cel mai frumos lucru pe care l-am simţit aici a fost când mi-am dat seama că dezvoltarea mea a fost atât profesională cât şi personală.” Atunci când te raportezi la Ştefania, constaţi că în apropierea sa este un spaţiu generos pentru dezvoltare profesională şi personală. Excelentă cunoscătoare a tehnicilor de alfabetizare medicală, pasionată de lingvistică, fotografie şi călătorii, Ştefania te ajută să îţi găseşti confortul în învăţare, făcând să pară totul foarte clar, simplu, natural.

În prezent, Fundația Baylor are o misiune extinsă în domeniul prevenirii, tratării și îngrijirii bolilor infecțioase. Baylor își desfășoară activitatea la Centrul de Excelență din Constanța, deţine trei centre de testare și consiliere rapidă în regiunea Dobrogea (primele din țară) şi un laborator mobil pentru testare. Fundația Baylor Marea Neagră încearcă să micșoreze impactul bolilor infecțioase cum ar fi: infecția cu HIV, hepatitele virale, tuberculoza și infecţiile cu transmitere sexuală. Pentru a răspunde nevoilor celor care suferă de alte boli cronice şi pentru a-şi adapta oferta de servicii la cerinţele comunităţii pe care o serveşte, Fundaţia Baylor a elaborat în 2019 un program pentru prediabet.

Loading...

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.



Pagina a fost generata in 0.1826 secunde