8 aprilie, Ziua Mondială a Romilor. Cultura supravieţuirii

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

8 aprilie, Ziua Mondială a Romilor. Cultura supravieţuirii

Social 08 Aprilie 2017 / 10:34 2921 accesări

Pe 8 aprilie, în toate ţările lumii au loc seminarii, festivaluri sau acţiuni umanitare, de Ziua Mondială a Romilor. Scopul unei astfel de zile este acela de a atrage atenţia societăţii asupra problemelor cu care se confruntă romii. Ea a devenit, de asemenea, ziua memoriei romilor omorîţi de nazişti în timpul celui de Al II-lea Război Mondial. Au o istorie dramatică, sunt răspândiţi în toată lumea şi mulţi se feresc să îşi declare etnia. Adesea sunt priviţi cu ostilitate şi ca străini în propria ţară, au fost înrobiţi, deportaţi, discriminaţi, excluşi, izolaţi. Totuși, istoria înseamnă și schimbare, iar acum se vorbeşte despre incluziunea socială a romilor. Le ascultăm muzica şi le admirăm dansurile, dar știm prea puține despre cultura și istoria lor. Romii şi cultura lor au supravieţuit mai mult de un mileniu. În Europa, se estimează că sunt 10-12 milioane, cei mai mulţi în România, Bulgaria, Rusia, Slovacia, Ungaria, Serbia, Spania şi Franţa, în Turcia aproximativ 2,75 milioane, în Statele Unite circa 1 milion, iar în Brazilia - 800 de mii. Numărul lor ar putea fi de fapt mult mai mare, mulţi romi evitând să-şi declare etnia pentru a nu fi discriminați. Limba a jucat un rol-cheie în continuitatea culturii rome, iar dansurile, portul tradiţional şi muzica lor - cântecele de jale şi baladele lungi - au inspirat ritmurile flamenco, borero sau de jazz sau au ajuns să facă carieră în toată lumea. De exemplu, Taraful Haiducilor, din satul Clejani, a cărui poveste a început în urmă cu 300 de ani, la marile curţi boiereşti, este acum un nume de răsunet pe scena mondială.

Unii recunosc că sunt romi, dar nu vorbesc limba şi sunt integraţi în aceeaşi cultură ca şi majoritarii. Alţii, fie se definesc încă prin vechile meserii ale strămoşilor, au portul specific, păstrează limba şi trăiesc sub bulibaşă, fie păstrează doar limba şi unele coduri tradiţionale. Între ei, unii au ocupaţii înventate în anii tranziţiei sau aflate dincolo de lege, iar problemele sociale grave şi prejudecăţile legate de aceasta etnie au făcut ca romii să fie adeseori priviţi ca cetăţeni de mâna a doua, în propria ţară sau în tările unde au imigrat, iar aceasta percepţie a dus la discriminare, excludere, izolare, respingere, violenţă, persecuţie.

Primul Congres al Romilor, în 1971, a adoptat ca imn internațional al romilor cântecul “Gelem, gelem” (Am călătorit, am călătorit), compus de Jarko Jovanovic şi cântat de Olivera Vuco în filmul iugoslav “Am întâlnit şi ţigani fericiţi”.

CONDIȚII DE VIAȚĂ ȘI ÎNCERCĂRI DE INCLUZIUNE

Instituţiile internaţionale atrag atenţia că romii din Europa centrală şi de est trăiesc într-o sărăcie de 10 ori mai mare decât a populaţiilor majoritare din regiune, iar speranţa de viaţă în rândurile etniei e cu 10-15 ani mai mică decât a est-europenilor. Implicațiile acestei situații sunt subiect de discuţie la cele mai înalte niveluri, făcându-se nenumăratei apeluri la depăşirea prejudecăţilor şi combaterea sărăciei romilor, apeluri lansate de Banca Mondială, Comisia Europeană, Consiliul Europei şi chiar de miliardarul George Soros.

2015 a fost ultimul an din Deceniul de incluziune a romilor, o iniţiativă susţinută de Bulgaria, Croaţia, Cehia, Macedonia, România, Serbia, Muntenegru, Slovacia şi Ungaria, state cu minorități rome semnificative aflate în situaţii de excludere socială şi afectate de discriminare, iar proiectul multinaţional este destinat să îmbunătăţească în mod activ situaţia romilor, în privinţa educaţiei, ocupării forţei de muncă, a sănătăţii şi a condiţiilor de locuit. În acelaşi timp, elitele rome se străduiesc să traseze harta identităţii şi a sistemelor de valori care definesc etnia.

ROMII DIN ROMÂNIA

La recensământul din octombrie 2011, aproximativ 619.000 persoane şi-au asumat apartenenţa etnică de romi, dar, conform datelor deținute de Centrului Naţional de Cultură a Romilor – Romano Kher (CNCR-RK), numărul romilor ar fi de cel puţin 1.200.000 de persoane, iar alte estimari vorbesc chiar de o populaţie de romi de peste 2 milioane şi jumatate de persoane. Romii se tem în continuare să-şi recunoască oficial etnia, iar principala cauză ţine de modul, în esenţă discriminatoriu, de a ne raporta la ei şi la problemele lor sociale, care au dus şi la plecarea lor în masă spre alte ţări europene.

Există mai multe grupări semnificative: ţiganii de vatră, ursarii, şătrarii, cărămidarii, lingurarii, argintarii, cocalarii, căldărarii, rudarii, iar unii se autonumesc chiar „ţigani de mătase”.

Citește și:

Cei fără numere şi chipuri au comemorat Holocaustul împotriva rromilor

Ce face Ministerul Educației pentru incluziunea rromilor?

Numeroşi rromi români cer azil în SUA, spunând că sunt persecutaţi în Europa

Proteste violente contra rromilor în Bulgaria

Hollande despre subiectul „romilor“: Să evităm să fie folosit în slujba xenofobiei

Studiu: 80% dintre rromii din UE trăiesc sub pragul sărăciei

Un nou cartier pentru săracii Constanţei?!



12
Pagina a fost generata in 0.2949 secunde