90% din calota glaciară a Groenlandei s-a topit în 280.000 de ani! Ce urmează?

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

90% din calota glaciară a Groenlandei s-a topit în 280.000 de ani! Ce urmează?

Ştiință 08 Decembrie 2016 / 16:21 1548 accesări

Denumită "Gronland" sau "pământul verde" de către vikingi, care i-au descoperit țărmurile într-o perioadă relativ caldă din punct de vedere climateric a Evului Mediu, Groenlanda este uriașa insulă septentrională acoperită de ghețari a căror topire din cauza încălzirii globale amenință cu o creștere semnificativă nivelul oceanului planetar. Însă, în urmă cu aproximativ 1,4 milioane de ani, acest pământ era aproape complet eliberat de ghețuri și s-a aflat astfel timp de circa 280.000 de ani, conform unui nou studiu publicat de revista „Nature“, informează Live Science.

În această perioadă, calota glaciară a insulei s-a topit în proporție de peste 90%. O serie de studii anterioare ajungeau la concluzia că Groenlanda și-a pierdut acoperământul alb în trecut, însă acest nou studiu este primul care indică durata unei astfel de perioade. În plus, un al doilea studiu atrage atenția asupra caracterului mult mai variabil decât se credea al calotei glaciare groenlandeze, ceea ce reprezintă un avertisment cu privire la stabilitatea acestei calote într-o lume care se încălzește.

Cercetătorii au pornit de la datele culese de la izotopii de beriliu și aluminiu (atomi ai acestor elemente cu numere diferite de neutroni) extrași în 1993 din roci groenlandeze acoperite de gheață. Acești izotopi, beriliu 10 și aluminiu 26, sunt produși doar în urma interacțiunii cu razele cosmice, ceea ce înseamnă că nu pot apărea decât atunci când straturile de rocă sunt expuse și astfel analizarea lor poate oferi informații cu privire la perioadele în care aceste roci nu erau acoperite de ghețuri.

Astfel de minerale sunt întrecute doar de rocile selenare ca raritate și importanță, potrivit coordonatorului acestui studiu, Joerg Schaeffer, paleoclimatolog în cadrul Lamont-Doherty Earth Observatory și profesor la Universitatea Columbia din SUA. Izotopul beriliu 10 le-a indicat oamenilor de știință că rocile din care a fost extras nu erau acoperite de gheață într-o anumită perioadă. Pentru a afla cât de lungă a fost această perioadă, ei au comparat nivelul de beriliu 10 cu cel de aluminiu 26, izotop produs de asemenea sub efectul radiațiilor cosmice. Izotopul aluminiu 26 apare într-un raport de 7:1 față de beriliu 10, dar se descompune de două ori mai rapid. Cantitatea de atomi de aluminiu 26 raportată la cea de beriliu 10 i-a ajutat pe oamenii de știință să determine că, odată ce o mare parte a calotei glaciare groenlandeze s-a topit, lucrurile au rămas în acest stadiu timp de aproape 280.000 de ani, până acum aproximativ 1,1 milioane de ani, când calota a fost reformată.

Variațiile în timp ale calotei glaciale groenlandeze au fost calculate în cadrul unui alt studiu publicat joi tot de revista „Nature“. Coordonatorul acestui studiu, Paul Bierman, profesor de geologie la Universitatea din Vermont, a declarat pentru Live Science că partea de est a Groenlandei a fost acoperită de ghețuri timp de 7,5 milioane de ani, cu mult mai mult decât indicau alte studii anterioare.

Deși mulți oameni de știință au încercat să studieze gheața din Groenlanda pentru a afla mai multe date despre evoluția sa de-a lungul timpului, rezultatele s-au lăsat mult timp așteptate. Condițiile climaterice din Groenlanda sunt "vinovate" pentru acest lucru - noile straturi de gheață și zăpadă care se depun distrug în mod "sistematic și repetat" dovezile geologice, conform lui Bierman. "Ori de câte ori gheața se extinde, șterge dovezile legate de ce a făcut înainte. Este ca și cum te-ai uita la o tablă școlară ce a fost ștearsă cu buretele și ai încerca să înțelegi ce s-a predat cu trei ore mai devreme", a susținut el.

Bierman și colegii săi au analizat mostre de rocă prelevate din mediul submarin, ce fac parte dintr-un strat de roci ce provine din estul Groenlandei, dar a ajuns în Atlantic, purtat de ghețarii ce alunecă spre mare. Studiul lor a ajuns la concluzia că în ultimii 7,5 milioane de ani calota glaciară groenlandeză din regiunea estică a fost "persistentă", dar "dinamică", existând perioade în care aceasta s-a micșorat, în funcție de modificările temperaturii globale. Cu alte cuvinte, chiar dacă au existat perioade foarte lungi de timp în care Groenlanda și-a respectat renumele de "pământ verde", calota glaciară nu a dispărut niciodată complet în ultimii 7,5 milioane de ani.

Bierman a comparat rezultatele aparent contradictorii ale celor două studii cu un orb care pipăie un elefant: "Ei au simțit vârful unui fildeș, iar noi am pipăit o porțiune laterală. Împreună ne putem face o idee despre ce animal este vorba".

Tehnicile folosite în ambele studii introduc noi metode de analiză a modificărilor suferite de calota glaciară groenlandeză de-a lungul timpului. Determinarea cu o mai mare precizie a perioadei topirii și a cauzelor acesteia ar putea îmbunătăți substanțial modelele computerizate care analizează în prezent pătura de gheață groenlandeză în căutarea pragului de instabilitate, conform lui Anders Carlson, profesor de geologie și geofizică la College of Earth, Ocean and Atmospheric Sciences din cadrul Universității de Stat din Oregon. "Indiferent de perioada în care Groenlanda nu era acoperită de gheață, este clar că această calotă a fost instabilă și s-a prăbușit în trecut. Iar acest lucru s-a produs probabil când nivelurile de dioxid de carbon din atmosferă erau mult mai reduse decât sunt în prezent, ceea ce nu reprezintă un motiv de optimism pentru viitor", a subliniat el.

Și ne-am putea afla deja în criză de timp, după cum avertizează în mod repetat oamenii de știință. Topirea calotei în timpul verii în acest an a fost peste medie, fiind pe locul trei ca masă de gheață pierdută în ultimii 38 de ani de observații din satelit, conform National Snow and Ice Data Center, cu sediul în Colorado (SUA). Oamenii de știință avertizează că dacă Groenlanda își va pierde cea mai mare parte a calotei glaciare, așa cum s-a mai întâmplat în trecut, nivelul oceanului planetar ar putea crește cu până la 7 metri!



12