Reporter: Cum a fost debutul în rolul lui Alfredo, din opera „Traviata\"?

Doru Iftene: Am muncit foarte mult, dar, cu ajutorul unor oameni deosebiţi, pe care nu-i voi enumera ca să nu uit pe cineva, a fost foarte bine. Am o singură menţiune, Daniela Vlădescu (n. r. soprană, directorul Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski\") a ştiut să fie alături de mine, în mod special, mai ales în această perioadă dificilă. Nu în ultimul rînd, am avut alături de mine, pe scenă, nişte colegi minunaţi.

Rep.: Care sînt rolurile pe care le-aţi îndrăgit, ca artist al Teatrului Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski\"?

D.I.: Mai ataşat sînt, în momentul acesta, de rolul Eisenstein din „Liliacul\", în care abia aştept să debutez. De asemenea, în acest sezon, la fel de important a fost şi Alfredo, din „Traviata\". Pînă acum, am jucat roluri lirice diferite, din opere compuse de Mozart, Verdi şi Puccini.

Rep.: În ce alte spectacole veţi putea fi urmărit pe scena constănţeană?

D.I.: Cînd se vor împlini 50 de ani de la înfiinţarea Operei din Constanţa, actualul Teatru Naţional de Operă şi Balet „Oleg Danovski\", se va organiza un eveniment aniversar, publicul putînd urmări spectacolul „Liliacul\", mai exact pe 15 decembrie. Noi muncim cu drag pe această scenă şi sperăm că vom realiza, pentru publicul constănţean, spectacole cît mai bune, pentru a avea, în continuare, săli pline. În ianuarie, urmează debutul într-un rol din „Văduva veselă\" şi debutul în „Carmen\".

Rep.: Cîte ore de repetiţie sînt necesare unui artist, pentru a se prezenta pe scenă la un nivel profesionist?

D.I.: Foarte multe ore, care nu se văd pe scenă. Sînt foarte multe ore de muncă acasă, în care trebuie să descoperi rolul, să descoperi partitura, să pui la punct fiecare detaliu. Nimic din toate aceste lucruri nu se poate realiza fără ajutorul unui corepetitor şi noi avem norocul de a dispune de sprijinul Silviei Ţigmeanu, care este, întotdeauna, alături de noi.

Rep.: Care sînt sacrificiile pe care le face un artist?

D.I.: Nu mă feresc să spun că artiştii sînt nişte oameni deosebiţi. Trebuie să renunţi, în primul rînd, la un program de noapte, pe care, ca tineri, îl dorim. Este nevoie de un program echilibrat, în care să fie incluse zilnic vocalize, exerciţii de respiraţie şi un echilibru în absolut tot ce faci. Nu consider aceste sacrificii ca fiind compromisuri. Consider că aşa am vrut eu să-mi trăiesc viaţa. Pentru mine, a fi artist este un mod de a trăi.

Rep.: Ce trebuie să facă un tenor pentru a impresiona publicul?

D.I.: Contează foarte mult anii de muncă şi de studii, care nu se văd decît pe scenă. În faţa publicului trebuie să prezinţi un lucru veridic, să fii cît mai aproape de ideea compozitorului. Cu ajutorul lui Dumnezeu şi al dirijorului, totul va decurge cît mai bine. La toate acestea se adaugă ajutorul Consiliului Judeţean Constanţa, care nu ne-a uitat niciodată şi pe sprijinul căruia contăm în continuare.

Rep.: Care credeţi că sînt pretenţiile publicului de astăzi, în ceea ce priveşte spectacolele de operă?

D.I.: Publicul din ziua de astăzi este variat. Este un public care cunoaşte, pentru că are la dispoziţie foarte multe mijloace de informare. Cred că trebuie să menţinem, în acelaşi timp, şi prezentarea unor spectacole clasice, dar şi să încercăm să le prezentăm într-o variantă modernă. Am văzut jucîndu-se „Traviata\" în blugi, am văzut şi un personaj din „Rigoletto\" venind într-o şalupă.

Rep.: De ce credeţi că are nevoie un artist care se află la început de drum, pentru a se afirma în acest domeniu?

D.I.: În primul rînd, trebuie să muncească foarte mult şi să nu facă niciodată pauză. Are nevoie de puţin noroc şi de ajutorul potrivit, care să vină din partea unor oameni potriviţi.

Rep.: Doriţi să le transmiteţi un mesaj cititorilor cotidianului \"Telegraf\"?

D.I.: Dragi constănţeni, vă aşteptăm la spectacolele noastre, pe care le pregătim pentru dvs.!