După ce Catalonia și-a declarat unilateral independența, iar Guvernul de la Madrid a iniţiat procedurile pentru preluarea controlului asupra regiunii, ziua de luni reprezintă un test important pentru ambele părți, pentru că politicienii și funcționarii civili catalani revin la muncă, pe fondul incertitudinii legate de acceptarea administrării directe impuse de Executivul condus de Mariano Rajoy. Un prim exemplu a fost dat de un membru al Guvernului catalan destituit, care a anunțat că își exercită în continuare responsabilitățile, postând pe o rețea de socializare o fotografie cu el la birou. "La birou, pentru a-mi asuma responsabilitățile încredințate de poporul Cataloniei", a scris pe Twitter Josep Rull, care este responsabil de infrastructură, lucrări publice și transporturi în Executivul liderului separatist Carles Puigdemont. În fotografia care însoțește textul, Josep Rull poate fi văzut așezat la biroul său, pe care se află un ziar datat 30 octombrie. De altfel, Puigdemont și-a invitat sâmbătă susținătorii să se opună pașnic punerii regiunii sub tutelă și destituirii Executivului catalan, fără a preciza ce mijloace pașnice are în vedere. Consemnul Guvernului spaniol este, ca în cazul în care membri ai Executivului regional sfidează destituirea și se prezintă la lucru, aceștia să fie escortați de un agent de poliție regional, care să-i ajute să-și ia lucrurile, iar dacă ulterior refuză să mai plece de la birou, agentul să întocmească un proces verbal care să fie transmis justiției. Zeci de ziariști s-au strâns în preajma Generalitat, sediul Guvernului catalan din Barcelona, pentru a afla dacă Puigdemont se prezintă sau nu să-și exercite în continuare funcția. În schimb, Parlamentul Cataloniei a anulat o reuniune prevăzută pentru marți, confirmând astfel că Legislativul regional a acceptat ordinul de dizolvare venit din partea Executivului central.

Acuzații oficiale de rebeliune

De partea cealaltă, procurorul general al Spaniei a anunţat că Puigdemont alături de alţi oficiali ai regiunii vor fi puşi sub acuzare pentru rebeliune, insurecţie şi pentru deturnarea fondurilor publice, urmând să răspundă acuzaţiilor în faţa Curţii Supreme de Justiţie din Spania. Potrivit legilor, liderii catalani pot fi condamnaţi la 30 de ani de închisoare, pentru insurecţie pot primi 15 ani de închisoare, iar pentru deturnarea fondurilor publice pot sta după gratii 6 ani.

În plus, ministrul de Externe spaniol, Alfonso Dastis, și-a exprimat speranța și convingerea că alegerile din Catalonia, prevăzute pentru 21 decembrie, vor avea ca rezultat rămânerea acestei regiuni ca parte a Spaniei. "Sperăm, cu ajutorul acestor alegeri, să restabilim guvernarea legală și statul de drept în Catalonia. Sperăm și credem că după aceste alegeri Catalonia va fi din nou aceeași societate care a fost înainte: una deschisă și integrată'", a explicat Dastis.