Duminica Floriilor este și prima zi din Săptămâna Patimilor, care ne aduce aminte de Patimile, Răstignirea și Îngroparea Domnului. În această perioadă, Biserica invită pe credincioși la rugăciune mai intensă, în fiecare seară oficiindu-se în biserici slujba Deniei.

Termenul „denie” vine de la slavonescul „vdenie” şi se traduce prin „priveghere” sau „slujbă nocturnă”. Astfel, denia este slujba utreniei sau „de dimineaţă”, care se oficiază în seara zilei precedente.

Prima zi a Săptămânii Patimilor a început cu slujba religioasă de sâmbătă seara, iar Deniile se fac în seara zilei dinainte, conform obiceiului vechi care spune că ziua începe la apusul soarelui şi se sfârşeşte la apusul soarelui din ziua următoare.

Sfânta și Marea Marți (denia de Luni seară) ne aduce aminte de pilda celor zece fecioare, cinci înțelepte, iar cinci „nebune”, deoarece nu s-au pregătit cum se cuvine pentru întâmpinarea Mirelui la nuntă (astăzi ar fi asemănate cu domnișoarele de onoare). În fapt, pilda vorbește despre obligația morală a fiecăruia dintre noi de a fi pregătit să întâmpine venirea lui Hristos.

Marţi seară la denie se va citi Evanghelia de la Ioan, în care se spune: "Puţină vreme mai este Lumina cu voi. Umblaţi până când aveţi lumină, ca să nu vă cuprindă întunericul. Că cel ce umblă în întuneric nu ştie unde merge" (Ioan 12, 35).

În sfânta şi marea zi de Miercuri se citeşte Evanghelia cu femeia păcătoasă care a uns capul Lui Hristos cu mir de mare preţ. Tot acum Iuda vânzătorul s-a înţeles cu iudeii să-l vândă pe Mântuitorul lumii pe treizeci de arginţi (Matei 26, 6-16). Miercuri seară la denie se citeşte Evanghelia pregătirii Cinei de Taină (Luca 22, 1-39).

La denia din seara zilei de Joia Mare se citesc cele douăsprezece evanghelii despre patimile, răstignirea şi moartea pe cruce a Mântuitorului Hristos.

Vinerea Mare Se mai numeşte şi Vinerea Patimilor, a Prohodului Domnului, este o zi a durerii, în care Isus a fost răstignit şi a murit pe cruce. Seara, se mergea la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului.

Pentru Vinerea Mare sunt cele mai multe obiceiuri.

Se ţine post negru, nu se găteşte, nu se face foc, nu se fac copturi, nu se taie animale, nu se face nici o muncă în gospodărie.

Dimineață, înainte de răsărit, oamenii trebuiau să alerge desculţi prin rouă şi apoi să se scalde în ape curgătoare, pentru a fi sănătoşi tot anul.

Sâmbăta Mare e ste zi de adâncă tăcere, acum Hristos coboară în adâncul iadului ale cărui porţi le va sfărâma şi îi va scoate la lumină pe cei care de la începutul lumii au murit în nădejdea vieţii veşnice şi a învierii.

Se sacrifică mielul şi se pregătesc mâncărurile tradiţionale: borşul, drobul şi friptura de miel.

Sâmbăta seara, gospodinele pregătesc şi coşul care va fi dus la biserică, pentru sfinţire.

Se pun ouă roşii sau încondeiate, pască, cozonac şi un miel copt din aluat, slănină şi şuncă de porc special preparate, salată de sfeclă roşie cu hrean, usturoi, făină, zahar şi sare. Alături, o ramură de busuioc şi o lumânare albă. Totul, acoperit cu cel mai frumos cusut ştergar.