Consideratã una dintre cele mai importante caracteristici ale economiei româneşti de tranziţie, munca "la negru" a pus de-a lungul timpului numeroase probleme autoritãţilor. În pofida sancţiunilor aplicate, puţini au fost angajatorii care au înţeles sã respecte legea. De altfel, prostul obicei de a pãcãli statul prin eludarea de la plata impozitelor cãtre buget, care în alte ţãri europene înseamnã ani grei de temniţã, a fost preluat şi practicat din greu şi de patronii strãini, veniţi cu afaceri pe meleaguri autohtone. Totuşi, reprezentanţii Inspecţiei Muncii avertizeazã cã prin modificãrile aduse Codului Muncii aceste practici vor deveni istorie, iar integrarea europeanã îi va prinde pe patroni mai corecţi ca pînã acum. Dacă pînă acum legislaţia muncii interzicea angajarea minorilor în diverse posturi şi sancţiona cu amendã fapta patronilor, patronii prinşi cã folosesc munca fãrã forme legale, dar şi minori, riscã pînã la trei ani de închisoare. Pe lîngã faptul cã se vor alege şi cu cîte 200 de milioane de lei vechi pentru fiecare muncitor pentru care nu au fost încheiate forme legale, Codul Muncii stipuleazã cã orele suplimentare peste cele opt prevãzute pentru fiecare zi, sã fie plãtite dublu. În cazul în care nu vor respecta noile prevederi legale, patronii vor plãti pînã la 30 de milioane de lei vechi, însã suma poate ajunge la 50 de milioane în cazul refuzului de a acorda salariaţilor indemnizaţiile de întrerupere temporarã a activitãţii.