APEL LA LEGALITATE
Scrisoare deschisă adresată Domnului Decebal Făgădău, Primar al Constanței
Subsemnata Ana Rodica STĂICULESCU, în calitate de proprietar al terenului și asociată prin contract cu investitor SC Black Waters SA, beneficiari ai documentației depuse spre aprobarea PUD, Imobil de locuințe colective S+P+5E +6Er, înregistrată la Primăria Municipiului Constanța inițial cu numărul 157230/11.12.2017 și completată cu numărul 89274/30.05.2018,
Vă adresez acest Apel la legalitate, cu rugamintea de soluționare și răspuns în regim de urgență, urmând să ne adresăm, după caz, instanțelor de judecată sau organelor de urmărire penală pentru prejudiciile cauzate, daune financiare și infracțiunile de serviciu savârșite pe întregul parcurs al documentației de către funcționarii implicați, având în vedere faptul că noi am respectat dispozițiile OUG 43 din 2000, privind protecţia patrimoniului cultural naţional şi Legea nr. 422 din 2001, privind protejarea monumentelor istorice (republicată în MO nr. 938 din 20.11.2006). LEGISLATIA EXISTENTĂ ÎN PREZENT NU INSTITUIE INTERDICȚIA DE A CONSTRUI, iar ZONA DE PROTECȚIE NU ÎNSEAMNĂ INTERDICȚIE DE CONSTRUIRE, ci elaborarea documentației în anumite condiții speciale și edificarea construcției în aceste condiții, începând cu atestarea arhitecților de către Ministerul Culturii, continuând cu avizarea PUD și Autorizația de construire de către SECȚIUNEA DE URBANISM ȘI ZONE PROTEJATE A COMISIEI NAȚIONALE A MONUMENTELOR ISTORICE din cadrul Ministerului Culturii și ulterior efectuarea lucrărilor sub supravegherea autorităților competente.
În prezent, acest proiect este victima unei percepții publice manipulate mediatic de dl Arhitect-Șef Vânturache, cu acordul dumneavoastră. Am considerat că nu este cazul să răspundem, deoarece mass-media nu este instanță de judecată, iar documentele din Dosarul PUD sunt acte administrative și juridice și poartă toate semnătura dumneavoastră și a Dlui Arhitect-Șef Vânturache.
Formulez în 4 puncte prezentul apel la legalitate:
PUNCTUL1.TERENUL ESTE DESCĂRCAT ARHEOLOGHIC ȘI PUD ESTE AVIZAT DE COMISIA NAȚIONALĂ A MONUMENTELOR ISTORICE DIN CADRUL MINISTERULUI CULTURII
Această Documentație PUD a primit AVIZ FAVORABIL în ședința din 22.03.2018 a SECȚIUNII DE URBANISM ȘI ZONE PROTEJATE A COMISIEI NAȘIONALE A MONUMENTELOR ISTORICE din cadrul Ministerului Culturii, cel mai înalt for de specialitate, dar ÎN MOD ABUZIV ȘI NELEGAL a fost de două ori retrasă de pe Ordinea de zi a Consiliului Local.
După încheierea cercetării arheologice preventive, de către MINA Constanţa, raportul tehnic de săpătură a fost înaintat DJCCPCN Constanţa, care în baza OUG nr. 43 din 2000, Art.5, al.(1), (3), (5), a emis certificatul de descărcare arheologică, nr. 12 din 2016, prin care solicita conservarea in situ a unei fâşii din drumul de acces către oraşul antic. Documentaţia a fost înaintată şi Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, unde a fost analizată de direcţiile specializate ale ministerului, care a eliberat avizul nr. 247/U/2018, privind “plan urbanistic de detaliu, locuinţe colective, S+D+P+5+6 retras, în următoarele condiţii:
- imobilul proiectat urmează să se realizeze pe o parcelă particulară
- terenul destiat investiţiei este liber de orice sarcină arheologică, iar amprenta acesteia nu va suprapune şi nu va afecta în nici un fel vestigiile arheologice
- lucrările proiectate vor include şi măsuri de conservare şi de valorificare a vestigiilor aflate pe parcela privată
Cum reiese din avizele şi din adresa de mai sus, singurele instituţii şi autorităţi ce au competenţă în luarea de măsuri de conservare ale patrimoniului arheologic, sunt DJCCPCN Cţa şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, prin Comisiile de specialitate şi Direcţia de patrimoniu.
Conform legislaţiei în vigoare, cele două instituţii propun pentru fiecare caz în parte, toate măsurile referitoare la restaurarea, conservarea şi eventual valorificarea monumentelor.
Menţionez că LEGISLATIA EXISTENTA IN PREZENT NU PREVEDE INTERDICTIA DE A CONSTRUI. Acest fapt s-ar putea aplica numai printr-o lege care plecând de la un studiu riguros al perimetrelor cu încărcătură arheologică de excepţie, să stabilească acolo unde este nevoie, suprafeţe unde să se aplice principiul non edificandi.
Precizez că NICIUN ARHITECT DIN CONSTANȚA NU ESTE ATESTAT DE MINISTERUL CULTURII PENTRU MONUMENTE ISTORICE. Ca urmare, investitorul a schimbat de trei ori echipa de arhitecti, apelând în final la o echipă coordonată de prof univ dr Hana Derer de la Universitatea de Arhitectură București, atestată de Ministerul CULTURII, a cărei semnătură și stampilă se găsesc pe toate documentele și care a răspuns competent la toate întrebările Comisiei tehnice de urbanism, prin participarea efectivă la ședința Comisiilor de urbanism, tehnică și politică din august 2018. Această ședință, la care am fost prezenti peste 20 de persoane (martori), a fost deschisă de Dl Arhitect-Sef Vânturache cu precizările "este un dosar PUD complet, legal, cu toate avizele solicitate". În cursul sedintei nu s-au formulat observatii/recomandari tehnice, arhitectii din Comisia tehnica insistand ca EI NU VOR ACEST PROIECT!!!(arhitectii din Comisia tehnica nu sunt atestati de MINISTERUL CULTURII pentru monumente istorice). As vrea sa nu cred ca daca ar fi avut firmele acestor membri ai comisiei contract pentru acest proiect, ar fi fost fara probleme. Deci am suparat unii arhitecti din Constanta, membri OAR Dobrogea si membri ai Comisiei tehnice de Urbanism, semnatari ai sesizării cu numărul 121187/20.07.2018, (grava incombatibilitate având în vedere că au deliberat în calitate de membri ai Comisiei tehnice de urbanism pe marginea unei sesizări pe care ei au semnat-o în calitate de membrii OAR !!!).Am considerat ca acest proiect trebuie realizat in intregime de arhitecți atestați de Ministerul Culturii, cu avizarea de specialitate a Comisiilor de resort din cadrul Ministerului Culturii.Toate argumentele noastre întemeiate pe prevederile legale precum și propunerile de valorificare a monumentului istoric aflate în proximitate, formulate de specialiști în domeniu, NU au fost luate in consderare in ședința Comisiilor de Urbanism din august 2018. Apare intrebarea de ce până în prezent aceste comisii nu au avut nici o inițiativă pentru protejarea monumentelor istorice și în special pentru Poarta mare a Cetății Tomis aflată de mulți ani într-o stare deplorabilă.
In egala masura, va rog sa aveti in vedere faptul ca proiectul a fost pus pe odinea de zi a Comisiei nr. 2 de organizare si dezvoltare urbanistica la datele de 23 si 27 august 2018, fara ca sa fim convocati. Desi Comisia C2 a fost convocata impreuna cu Comisia tehnica de urbanism la data de 3 august 2018, la 27 august s-au dat 2 VOTURI FAVORABILE SI 3 abtineri (doar ca sa genereze aviz negativ), situatie care ridica serioase probleme. Este evident ca avizul negativ al Comisiei C2 constituie rezultatul exclusiv al abtinerilor, deoarece nu a existat niciun vot negativ.
Dl Arh Sef Vanturache care a semnat si avizat toate documentele din dosar, conform PUZ, incepand cu CU, prelungirea de CU si toate solicitarile de avize in perioada 2015-August 2018, prin avizul negativ pe care l a dat in Comisia tehnica, a savarsit un grav abuz de functie generator de daune materiale concretesi in opinia noastra sunt intrunite elementele constitutive ale unor infractiuni de serviciu, prevazute in aceasta maniera de Codul Penal.
Pe acest teren au fost construite case, demolate in 1989 pentru a se construi blocuri, proprietarii au revendicat si au primit terenul. AM CUMPARAT TERENUL IN ANUL 2004 PENTRU A CONSTRUI O CASA, DARPRIMARIA CONSTANTA MI-A COMUNICAT CA SUNT REGLEMENTARI URBANISTICE IN VIGOARE CONFORM PUZ SI ESTE OBLIGATORIU SA CONSTRUIESC UN BLOC CU MINIM 7/8 ETAJE. Pentru completarea proprietatii, Primaria Constanta mi-a vandut in anul 2005 inca 96 mp, cu destinatia constructii, curti. In Comisia Zonala a Monumentelor istorice Dobrogea s a recomandat sa facem 8 etaje, conform PUZ. Arhitectii au decis edificarea a 5 etaje si 6 retras. Relatiile directe de familie dintre membrii OAC si membrii din Directia de Cultura Constanta, ii fac in prezent sa ignore documentele semnate.
Dr. Gabriel Jugănaru – arheolog expert, care a efectuat lucrarile de descarcare arheologica "In anii 90 ai secolului trecut pe terenul care acum face obiectul PUD a fost realizată mecanizat o groapă de fundație pentru cea de-a doua scară a blocului MK2. Ca suprafață groapa de fundație a afectat mai bine de două treimi din întregul teren, stratul arheologic - inclusiv o parte a căii de acces în cetate, fiind distrus iremediabil. Ulterior în condițiile în care imobilul nu a mai fost edificat, groapa a fost umplută cu pământ și resturi menajere.
Terenul care face obiectul PUD în suprafață de 296 mp este poziționat excentric față de ansamblul monumental Poarta Mare a cetății Tomis, pe latura de SE învecinându-se cu porțiunea păstrată a turnului de NE - grav afectat așa cum s-a arătat mai sus de o serie de intervenții din perioada contemporană (planșa I atașată prezentei). Totodată - prin cercetările arheologice preventive realizate în anii 2015- 2016 a fost dezvelită pe latura de SV a proprietății o porțiune de 16 metri liniari din calea de acces ce se afla între cele două turnuri. Această porțiune va fi conservată, restaurată și pusă în valoare într-un spațiu rezonabil care va fi în permanență la dispoziția publicului (a se vizualiza Planul de situație din documetația PUD).
Poziționarea construcției propuse nu afectează cu nimic fundația fragmentului turnului de NE .
Posibilitatea avansată de arhitecți OAR potrivit căreia ”este posibil ca fundația zidurilor porții antice evazată în pâlnie, să fie direct afectată de săpătura pentru fundarea clădirii propuse ” este total contrazisă atât de concluziile raportului de cercetare preventivă din anii 2015-2016 cât și de studiile reputaților specialisti A. Rădulescu, Ghe.Papuc și L.Lungu din revista Pontica. Configurația sub-structurii turnului de NE constă într-o crepidă formată din două nivele de blocuri de calcar nefasonat, acestea din urmă având aceeasi formă semicirculară ca și turnul propriu-zis.
In ceea ce privește raportul dintre amplasamentul clădirii și monumentul istoric, prin soluțiile propuse (a se vedea PERSPECTIVELE 1 și 2 din documetația PUD) se crează o bună vizibilitate atât a fragmentului turnului de NE cât și a micii porțiuni a căii de acces în cetate, formată dintr-un singur șir de lespezi din piatră, păstrându-se totodată oportunitatea punerii în valoare a ansablului monumental Poarta Mare.
Prin urmare construcția propusă la faza PUD, situată excentric față de ansamblul monumental Poarta Mare a cetății Tomis, nu afectează monumentul istoric și nu obstrucționează posibilitatea punerii în valoare a acestuia. In plus în premieră pentru municipiul Constanța, o porțiune din aceste vestigii (urmele păstrate ale căii de acces în cetate) va fi conservată , restaurată și pusă în valoare pe cheltuiala investitorului. "(Din studiile istorice si arheologice aflate in dosar PUD, dar necitite de cei in drept).
PUNCTUL 2. NELEGAL SI ABUZIV PRIMARIA CONSTANTA A TURNAT TROTUAR, PARTE A UNUI PROGRAM FINANTAT DIN FONDURI EUROPENE, PE TERENUL NOSTRU PROPRIETE PRIVATA, FARA MACAR A NE INCUNOSTIINTA!
Primaria Constanta, printr o grava ilegalitate a turnat trotuar DIN FONDURI EUROPENE pe latura din fata a proprietatii, situatie constatata cu ocazia demararii sapaturilor arheologice. Iminenta sesizare a OLAF de catre proprietar, a fost foarte urgent rezolvata de Primaria Constanta, prin translatarea (ULTERIOARA INCALCARII DREPTULUI DE PROPRIETATE) limitelor proprietatii spre stanga, ca singura posibilitate si desigur apropierea de situl arheologic.
PUNCTUL 3. DOCUMENTATIA PUD A FOST ELABORATA CONFORM PUG SI PUZ IN VIGOARE SI NU POATE DEROGA DE LA ACESTEA; C.U.T, P.O.T. SI REGIMUL DE INALTIME AU FOST STABILITE PRIN PUZ REABILITAREA SI REVITALIZAREA ZONEI PENINSULARE, ACT IN VIGOARE DE PESTE 10 ANI.
Respingerea avizării se poate face numai cu argumente legale iar diversele propuneri făcute în afara legiinu pot filuate în calcul.
Remarcăm că membrii OAR Constanţa şi cei ai Consiliului Local Constantaţa, nu fac nici o trimitere la PUG sau PUZ care prevad reglementarile urbanistice in vigoare, in concret destinatia terenului pentru care am depus documentatia conform CU emis si prelungit in conditiile legii. Planul Urbanistic de Detaliu nu deroga de la PUZ, ci constituie o detaliere a acestuia, in cazul nostru constructia se supune reglementarilor PUZ Reabilitarea si Revitalizarea zonei Peninsulare, act in vigoare de mai bine de 10 ani. Nu NOI am initiat acest PUZ , ci ne-am supus in integralitate dispozitiilor acestuia si am elaborat documentatia conform.
Acum ne lovim de refuzul reabilitarii si revitalizarii acestei zone, pe cheltuiala noastra privata si conform reglemetarilor PUZ. In concluzie fata de acest aspect, indicatorii principali CUT, POT si regimul de inaltime a imobilului ce urmeaza a fi edificat au fost stabiliti de Primaria Mun. Constanta prin PUZ, pus in dezbatere publica, aprobat si in vigoare de mai bine de 10 ani si NU POT FI MODIFICATI PRIN PUD (deoarece acesta nu deroga de la PUZ). Am facut aceste precizari intrucat este posibil ca angajatii Primariei sau consilierii locali să nu cunoască prevederile cuprinse în PUG al Municipiului Cţa si PUZ Reabilitarea si Revitalizarea zonei Peninsulare.
PUNCTUL 4. AFIRMATIILE PUBLICE IRESPONSABILE DESPRE EXPROPRIERE ȘI ÎNTREGIREA SITULUI ARHEOLOGIC CU UN TEREN DESCĂRCAT ARHEOLOGIC.
În presa locala au fost citați factori de decizie care propun ca soluție exproprierea, în condițile în care :
- Terenul nu a fost declarat de utilitate publicĂ conform legii de o comisie legal constituităși după urmarea procedurii, nefiind existent și bugetat un proiect în acea zonă.
- Terenul nici nu poate fi declarat de utilitate publică pentru că nu mai prezintă interes archeologic, dupa ce au fost efectuate săpături și A FOST DESCĂRCAT ARHEOLOGIC.
Evident, descărcarea arheologică a fost efectuată cu toate avizele necesare din partea autorităților competente, care nu au avut la acel moment nicio obiecțiune și cu toate cheltuielile plătite de către investitor, prin contracte.
Este în mod vădit ilogic să fie aprobată de autorități descărcarea arheologică, iar după efectuarea acestei operațiuni ample pe cheltuiala noastră să fie vehiculată în mod iresponsabil în presă ideea exproprierii unui teren care nu a fost declarat de utilitate publică, conform legii. Terenul are o destinație concretă conform PUZ, respectiv locuințe colective. Suprafața de aprox. 200 m cumpărată de la proprietar are destinația curți, construcții, la fel și cea ulterior cumpărată de la Primăria Constanța. În lipsa întrunirii concrete a utilității publice, termenul corect este naționalizare, nu expropriere.
Domnule Primar, din respect pentru Dvs. și instituția Primăriei, nu am răspuns înclinațiilor media,dar vă solicit să difuzați în urgență acest apel presedinților partidelor reprezentate în Consiliul Local, spre corectă informare, pe baza documentelor din dosar, a tuturor Consilierilor locali care au fost manipulați prin media locală. După încheierea acestui circuit administrativ vom decide să acționăm conform legislației în vigoare.
Cu stimă,
Prof. univ. dr. Ana Rodica STĂICULESCU