Apel la manifestații împotriva islamului pe 6 februarie, în 14 țări

Externe 24 Ianuarie 2016 / 14:47 574 accesări

Manifestații împotriva islamului vor avea loc pe 6 februarie, în 14 țări din Europa, la inițiativa mișcării islamofobe Pegida, a anunțat șefa acesteia, Tatjana Festerling, la finalul unei reuniuni cu reprezentanți ai mai multor grupări cu vederi similare, desfășurată sâmbătă, la Roztoky, în apropiere de Praga. Manifestațiile vor avea loc, printre altele, în Elveția, Estonia, Finlanda, Germania, Polonia, Cehia și Slovacia.”Lupta contra islamizării Europei este obiectivul nostru comun”, a afirmat Tatjana Festerling.
Întâlnirea de la Roztoky a fost organizată de gruparea xenofobă și antieuropeană cehă Blocul împotriva Islamului.”Politica stupidă și sinucigașă a elitelor europene a condus la ceva pe care Bruxelles-ul nu l-a dorit niciodată: o adevărată prietenie și cooperare între națiunile Europei”, a afirmat liderul acestei grupări, Martin Konvicka.

Agresiunile comise în noaptea de Anul Nou la Koln și în alte orașe germane, atribuite de poliție unor tineri originari din Maghreb și alte regiuni ale lumii arabe, au relansat dezbaterea în Germania cu privire la politica de primire promovată de cancelarul Angela Merkel, a cărei țară s-a confruntat în 2015 cu peste un milion de solicitanți de azil.Violențe izbucnite la începutul lunii ianuarie, în cursul unei manifestații organizate de Pegida la Koln, au obligat poliția locală să facă uz de tunuri cu apă și gaze lacrimogene pentru a-i împrăștia pe manifestanți.

Un grup de state UE, inclusiv Germania, insistă pentru extinderea controalelor la graniță în spațiul Schengen, pentru a ajuta la gestionarea crizei migrației în Europa. Potrivit unui articol apărut duminică în cotidianul ”Welt am Sonntag”, Austria, Belgia, Suedia și Danemarca fac și ele presiuni pentru extinderea controalelor la anumite granițe în spațiul Schengen.Inițiativa va fi discutată la o reuniune a miniștrilor de Interne din țările UE, care va avea loc la Amsterdam.Dacă va fi aprobată, măsura va permite Germaniei să-și prelungească controalele la frontieră, care urmau să expire în mai, cu încă un an - un an și jumătate.Șase țări din Schengen, inclusiv Germania, și alte patru membre ale UE au reintrodus temporar controalele la frontieră.

GRECIA VREA AJUTORUL FRONTEX Grecia dorește sprijinul navelor Agenției Europene pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor UE (Frontex) pentru a trimite în Turcia migranții care sosesc pe insulele sale și nu sunt eligibili la azil în Europa, a afirmat, sâmbătă, ministrul elen de Externe, Nikos Kotzias.El a estimat la aproximativ 100 numărul navelor necesare, în contextul în care 850.000 de refugiați și migranți au pătruns în 2015 în Europa, peste Marea Egee, plecând de pe coastele Turciei.Până în prezent, Frontex a trimis în Marea Egee 15 nave de patrulare, pentru a asista Paza greacă de Frontieră în misiunile sale de supraveghere și salvare.

Grecia solicită, de mai multe luni, sprijin suplimentar din partea Frontex, pe lângă ajutorul primit pentru a tria și trimite înapoi migranții considerați neeligibili la azil, în special maghrebieni și pakistanezi.Atena mai dorește creșterea presiunii asupra Guvernului turc, pentru respectarea acordurilor de readmisie semnate cu Grecia și UE.Ministrul elen a detaliat acest plan în condițiile în care unii dintre partenerii Greciei din Europa Centrală, Austria, Ungaria și Slovenia, o somează să pună capăt tranzitului pe teritoriul său al valurilor de migranți care fug de război și sărăcie.

EXPULZĂRI SUSPENDATE TEMPORAR Norvegia a anunțat sâmbătă că, la solicitarea Moscovei, suspendă temporar expulzările controversate de migranți către Rusia, în regiunea sa arctică. Poliția norvegiană a expulzat cu autocarul, marți, 13 migranți, pe teritoriul rus, în baza unei recente dispoziții prevăzând că persoanele care au staționat legal în Rusia trebuie trimise rapid înapoi, fără examinarea de fond a cererii lor de azil.Această practică a atras critici autorităților de la Oslo din partea unui ONG și a Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (HCR), îngrijorate că persoanele respinse vor fi abandonate fără asistență în temperaturile polare, de partea rusă, sau vor fi expulzate ulterior spre țări cu risc.Guvernul de dreapta, care include o formațiune populistă antiimigrație, s-a apărat afirmând că Rusia este o țară sigură.”Ministerul rus de Externe a contactat, vineri, autoritățile norvegiene în problema respingerii solicitanților de azil pe la Storskog, punct de trecere a frontierei dintre Norvegia și Rusia în Marele Nord”, a informat diplomația de la Oslo.”Până la noi ordine, nu vor avea loc noi expulzări pe la Storskog. Autoritățile ruse de frontieră doresc o coordonare suplimentară pentru aceste respingeri”, a adăugat ministerul norvegian, fără să ofere alte detalii.Aflat la Davos, în Elveția, ministrul norvegian de Externe, Borge Brende, a explicat că rușii au invocat motive de securitate, fără alte precizări.

Anul trecut, aproape 5.500 de migranți au făcut un mare ocol, prin Marele Nord, pentru a traversa frontiera dintre Rusia și Norvegia, un drum mai sigur decât peste Mediterană.Până în prezent, măsurile de respingere i-au avut în vedere numai pe migranții care dispuneau de un permis de ședere sau viză cu intrări multiple în Rusia, potrivit ministerului de la Oslo.

LAFON DEPĂȘIT PÂNĂ ÎN VARĂ Ministrul austriac de Interne, Johanna Mikl-Leitner, a cărei țară a anunțat miercuri că vrea să limiteze la 37.500 numărul solicitanților de azil pe teritoriul său în 2016, a afirmat că acest prag va fi atins probabil până în vară. ”Austria examinează acum soluția următoare, adică dacă trebuie să mai acceptăm cereri peste plafon sau putem respinge direct la frontieră solicitanții de azil în țările vecine sigure.Trebuie să revenim la rădăcinile dreptului de azil. Ce trăim în prezent nu are nimic de-a face cu a căuta protecție, ci cu căutarea celei mai atractive țări din punct de vedere economic. Asta nu mai poate continua așa”, a subliniat ministrul.

Guvernul de la Viena a anunțat miercuri că a decis să limiteze la cel mult 37.500 numărul cererilor de azil acceptate anul acesta, mai puțin de jumătate față de cele 90.000 de anul trecut, număr care, în plus, va scădea progresiv în anii următori.Anunțul, unilateral, a fost puțin apreciat în Germania. Într-un interviu acordat săptămânalului ”Der Spiegel”, ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schauble, a afirmat că... a avut nevoie să ia puțin aer când a aflat că această decizie nu a fost luată în mod foarte coordonat.Vineri, ministrul austriac de Externe, Sebastian Kurz, a afirmat într-un interviu acordat cotidianului de mare tiraj ”Bild” că țara sa a vrut să lanseze un semnal de alarmă la Bruxelles, pentru ca Europa să se trezească, atunci când a decis unilateral să plafoneze numărul de refugiați.