Arheologia dobrogeană, „vedeta” Sesiunii „Pontica”

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
48 de ani de tradiție științifică Arheologia dobrogeană, „vedeta” Sesiunii „Pontica”
Cultură 06 Octombrie 2015 / 16:13 2524 accesări 1 comentariu

Conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș: „În mod cert, cetatea Capidava va atrage turiști. Așteptăm un public divers, de toate vârstele, de la școlari până la persoane ajunse la senectute, care fac călătorii de agrement“

Conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș: „În mod cert, cetatea Capidava va atrage turiști. Așteptăm un public divers, de toate vârstele, de la școlari până la persoane ajunse la senectute, care fac călătorii de agrement“

Prof. dr. Alexandru Barnea

Prof. dr. Alexandru Barnea

Conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș

Conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș

Arheologi și istorici din România, Republica Moldova, Bulgaria, Italia, Polonia și Marea Britanie s-au reunit, zilele acestea, la Constanța, pentru a participa la cea de-a 48-a ediție a Sesiunii Științifice Internaționale „Pontica”. Deschiderea oficială a manifestării a avut loc marți, în aula „Adrian Rădulescu” a Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), în prezența unui public numeros, format în mare parte de participanții la eveniment, programați să susțină comunicări științifice marți și miercuri.

„„Pontica“ este una dintre cele mai longevive manifestări de acest gen din România. E bine că există și că se desfășoară aici. Poate ar fi fost mai bine dacă, anul acesta, sesiunea s-ar fi desfășurat la sfârșitul săptămânii. Întâlnirile de aici sunt foarte utile, interesante. E important că ne revedem, aici, an de an”, a spus reputatul arheolog prof. dr. Alexandru Barnea.

Ediția din acest an se desfășoară sub genericul „Un secol de arheologie la Tomis. Instituții și personalități”, în prim-plan fiind atât cetatea pe ruinele căreia s-a construit Constanța de astăzi, cât și Capidava, aflată într-un amplu proiect de restaurare cu finanțare europeană, inițiat de Consiliul Județean Constanța.

„Ne-am propus în cadrul acestui proiect o dezvoltare perimetrală a zidurilor cetății, cu refacerea intrării pe latura de sud a acesteia, refacerea molului portuar adânc de pe faleza dunăreană și construcția unui centru de informare turistică, parcări, acces, sens giratoriu, un centru foarte modern care să adăpostească o expoziție de bază a șantierului arheologic de la Capidava, o sală de conferință, o cafeterie. În mod cert, cetatea va atrage turiști. Așteptăm un public divers, de toate vârstele, de la școlari până la persoane ajunse la senectute, care-și trăiesc cu mare seninătate vârsta a treia și fac călătorii de agrement”, a spus conf. univ. dr. Ioan Carol Opriș, coordonatorul științific al șantierului de la Capidava. O microexpoziție amplasată la etajul I, cu artefacte descoperite, anul acesta, la Capidava, ilustrează importanța proiectului.

O CERCETARE EXCEPȚIONALĂ „Cercetarea de la Capidava este excepțională, în sensul că în 10 ani, poate 20, de acum încolo nu s-ar fi putut cerceta atât (n.r. - lucrările din cadrul proiectului au început la jumătatea lui aprilie 2015 și continuă în prezent). În final, cetatea va intra într-un circuit turistic, care va arăta importanța acestui spațiu arheologic, grandoarea lui”, a spus și directorul MINAC, dr. Gabriel Custurea.

Tot în cadrul sesiunii „Pontica” a fost deschisă, la parterul MINAC, în sala „Ovidiana”, expoziția „Memento arheologic dobrogean”, dedicată cercetărilor de la Tomis, Callatis, Ulmetum, Histria, Capidava. Prin acest demers, organizatorii și-au propus „să reînvie atmosfera începutului de secol XX, deschizând calea unor manifestări viitoare în sensul prezentării continuității unor proiecte de cercetare, a unor instituții și a unor idealuri de protejare a patrimoniului”.

„Sesiunea „Pontica“ se desfășoară, anul acesta, sub semnul tradiției, deoarece am vrut să omagiem și cei 100 de ani de cercetări la Tomis - în 1915 Vasile Pârvan dezvelea incinta târzie a Tomisului. De fapt, această arheologie dobrogeană are o vârstă mult mai înaintată. Putem vorbi încă din 1860 de arheologia dobrogeană prin misiunea franceză care cerceta la Troesmis. După revenirea Dobrogei în granițele României au urmat lucrările de la Tropaeum Traiani, Ulmetum, Histria...”, a spus marți, în deschiderea manifestării, dr. Gabriel Custurea.

DOBROGEA, O „REZERVAȚIE ARHEOLOGICĂ” Amfitronul manifestării a continuat, făcând și un scurt istoric al muzeului tomitan. „În acest context, nici muzeul Dobrogei nu putea să aibă alt parcurs. Ar trebui să ne amintim de primul prefect român al județului Constanța, care întemeia în 1879, într-una dintre sălile Prefecturii, un muzeu și îi ruga pe toți cei care făceau lucrări în Constanța să adune piesele găsite, deoarece Dobrogea era, la 1880, o adevărată rezervație arheologică. Din acest punct de vedere, putem să ne exprimăm regretul că nu a rămas la fel. Prin intervențiile pe care le-a suportat Dobrogea s-au distrus foarte multe monumente, dovadă sunt fotografiile din jurul anului 1900, când existau încă resturi ale unor temple la Tomis sau la Callatis. Muzeul, înființat în 1879, ca orice lucru bun în România, nu a avut un parcurs liniștit și plin de succes, pentru că sediul Prefecturii a luat foc și au dispărut atunci foarte multe piese, deși, de-a lungul anilor, a avut printre donatori pe Mihail Șuțu, mare numismat și arheolog de la începutul secolului al XX-lea, unul dintre cei mai cunoscuți de altfel, care publica în reviste franțuzești. Au existat și donații din partea portului, care se dezvolta. Cert este că era un interes pentru muzeu în acea perioadă. În sfârșit, în acte, muzeul s-a înființat în anul 1911, ca secție a Muzeului de Antichități din București, datorită intervenției lui Vasile Pârvan. Avem o fotocopie după document cu semnătura lui Pârvan, care recomanda și pe custodele muzeului de la Constanța. După aceea, muzeul s-a mutat în Primărie”, a spus dr. Custurea.

„ÎNTREAGA ARHEOLOGIE ȘI MUZEOLOGIE DOBROGEANĂ STĂ SUB SEMNUL UNOR CTITORI PRECUM VASILE PÂRVAN ȘI GRIGORE TOCILESCU” Acesta a mai subliniat interesul de care se bucură pământul dintre Dunăre și Marea Neagră: „Întreaga arheologie și muzeologie dobrogeană stă sub semnul unor ctitori precum Vasile Pârvan și Grigore Tocilescu, urmați de vârfuri ale arheologiei românești, care și-au dedicat întreaga viață cercetărilor din Dobrogea, la Histria, Capidava, Isaccea. Datorită acestei bogății arheologice, aici se găsesc toate instituțiile cultural-științifice, de arheologie, universitățile din București, Cluj, Iași, Târgoviște, Sibiu, fără să vorbesc despre forțele locale. Rezultatele acestor cercetări se regăsesc în volumele monografice - Histria, 15 volume, Capidava - două, Păcuiul lui Soare - două plus unul în lucru -, la care trebuie să adăugăm revista „Pontica”, cu 48 de ani de apariție, și mai tânăra revistă „Peuce”, a colegilor noștri (n.r. - din Tulcea), cu numai 25 de apariții”.

Citește și:

Constanța, capitala europeană a arheologilor și istoricilor

Peste o sută de arheologi vin la Constanța

„Pontica”, aproape de semicentenar

Loading...

1 comentariu

Doina Balasa 08:48:27 / 07 Octombrie 2015
Pentru cei ce citesc si nu numai !

Viata e o carte, iar noi o fila din ea ! Iti place sa citesti si ai vrea sa-ti delectezi sufletul cu inca o carte de exceptie? Tocmai ai gasit-o, impreuna cu cea mai moderna afacere , ce se pliaza de minune gusturilor tale ! Practic nu faci altceva decat sa imbini utilul cu placutul ! Adaugi si aceasta carte fenomenala pe raftul bibliotecii tale si incepi si o activitate extrem de usoara, prestata pe calculatorul personal,in confortul casei proprii, activitate care-ti va suplimenta semnificativ veniturile ! Iti va fi usor sa reusesti fiindca vei avea alaturi o echipa inimoasa, ce te va indruma, pas cu pas! Iti vom oferi instruire gratuita, sub forma unor lectii pe e-mail ! Imediat ce-mi vei trimite un mesaj, cu textul : Sunt interesat/a , la adresa de e-mail: doinabalasa2006@yahoo.com , te vei putea convinge de beneficiile acestei unice oportunitati !

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.



Pagina a fost generata in 0.1963 secunde