Ministrul Afacerilor Europene din Austria condiţionează accesul României și Bulgariei - în spaţiul de liberă circulaţie - de o procedură complexă de reformare a unui sistem care ţine de Bruxelles şi nu de Bucureşti sau Sofia, existând riscul ca, dacă e lansat un complex proces legislativ de reformare a spaţiului Schengen şi politicii de azil, România şi Bulgaria să rămână pe dinafară până la finalizarea acestuia, cel mai probabil peste doi ani.

Ministrul austriac al Afacerilor Europene este al patrulea politician de la Viena, după cancelar, ministrul de Interne și cel de Externe, care condiționează aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen de reforma sistemului de azil în Uniunea Europeană, o chestiune rămasă nerezolvată încă din perioada crizei migratorii din vara anului 2015.

Politica de azil a Uniunii Europene a traversat diverse eșecuri, generând reacția neașteptată a Austriei în cazul vetoului pe care l-a folosit pentru a bloca accesul României și Bulgariei în spațiul Schengen. Austria a folosit România, țară care nu se află pe ruta migrației ilegale din Balcanii de Vest, pentru a forța măsuri radicale în vederea stopării fenomenului migrației ilegale.

”Am spus foarte clar că, dacă există un calendar şi un plan de acţiune pe tema combaterii acestei disfuncţionalităţi a sistemului de azil, apoi, desigur dorim să discutăm îndeaproape cu România şi Bulgaria despre pasul următor, astfel încât cele două ţări să între în spaţiul Schengen. Dar nu într-o perioadă în care vedem că sistemul nu funcţionează, şi probele sunt la vedere, sub formă a sute de mii de imigranţi ilegali prinşi în Austria în acest an, care ar fi trebuit să fie întregistraţi în alte ţări. De aceea, da, pot spune că este o legătură între acest plan de care e nevoie şi cele două ţări. Lucrăm însă îndeaproape cu Bulgaria şi România”, susține Karoline Edtsadler, ministrul austriac al Afacerilor Europene.

Oficial dialogul dintre București și Viena este suspendat, iar ambasadorul României la Viena a fost rechemat în țară pentru consultări pentru o perioadă nedeterminată, în semn de protest diplomatic.

România și Bulgaria nu au nicio garanție că tema ar putea fi pusă de președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene pe agenda Consiliului JAI din luna martie a anului viitor.

O reforma profundă a sistemului Schengen comportă riscul de a ține pe dinafară România și Bulgaria pentru o perioada de cel puțîn doi ani, cât ar dura circuitul legislativ al unei astfel de reforme, de aceea Comisia Europeană dar și capitalele interesate fac eforturi pentru ca România și Bulgaria să între în spațiul Shengen înainte de finalul anului 2023.