BNR a decis joi să mențină dobânda-cheie la 1,75% și să păstreze și rezervele minime obligatorii (RMO) ale băncilor la nivelul curent (8% pentru lei, 14% pentru valută). Decizia a fost anticipată de majoritatea analiștilor, însă nu toată lumea este de acord cu ea. „Din punctul meu de vedere, BNR este cu mult în urma realității economice. Condițiile monetare prea restrictive din trecut au dus la o inflație sub țintă și, în prezent, la deflație. Pentru a corecta asta, banca centrală trebuie să relaxeze în continuare politica monetară. Dar nu o face. Probabilitatea să ajungem la o dobândă-cheie zero crește cu fiecare ședință în care BNR amână relaxarea. Ce înseamnă că avem acum inflație sub țintă? Pe înțelesul tuturor - BNR a mușcat din creșterea economică din trecut“, notează, pe Facebook, analistul Florin Cîțu. Ultima tăiere a dobânzii-cheie a fost aplicată de BNR în mai, când indicatorul a coborât cu 0,25 puncte procentuale, de la 2 la 1,75% pe an. Tot atunci, RMO pentru pasivele în lei au scăzut cu două puncte procentuale, de la 10 la 8%, măsură care i-a luat prin surprindere pe analişti. Banca centrală a redus dobânda-cheie de patru ori în cursul acestui an şi de cinci ori anul trecut. Totuși, FMI a recomandat, la finalul vizitei de la Bucureşti din 22 octombrie, ca politica monetară să nu fie relaxată imediat, cu toate că inflaţia se va menţine negativă până la jumătatea anului viitor, având în vedere relaxarea fiscală expansivă din 2016, creşterea rapidă a salariilor şi incertitudinile din pieţele financiare globale. Dar când s-a gândit FMI cu adevărat la binele nostru?