BOMBĂ! E OFICIAL! Ministrul Justiției cere revocarea din funcție a șefei DNA

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

BOMBĂ! E OFICIAL! Ministrul Justiției cere revocarea din funcție a șefei DNA

Justiție 22 Februarie 2018 / 19:29 2409 accesări

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea procurorului-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi. Anunțul a fost făcut în cadrul prezentării unui Raport privind activitatea managerială a șefului DNA pentru perioada februarie 2017 - februarie 2018.

”Curtea a stabilit că prin conduita sa procurorul-șef al DNA refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz s-a dovedit că, pe de o parte nu respectă comportamentul loial și refuzul răspunsului a avut un impact major cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate”.

CINE DECIDE REVOCAREA LAUREI CODRUȚA KOVESI DIN FRUNTEA DNA. PROCEDURA:

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că va declanşa procedura de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi.

Potrivit art. 54 alin. 1 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Preşedintele României poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere menţionate, aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului.

Toader a precizat că propunerea de revocare va merge la secția de procurori a CSM, care va da un aviz consultativ, iar decizia finală va fi luată de președintele Klaus Iohannis.

PRIMA REACȚIE A LUI KLAUS IOHANNIS, DUPĂ CE TUDOREL TOADER A CERUT REVOCAREA LAUREI CODRUȚA KOVESI DIN FRUNTEA DNA

Administrația Prezidențială reacționează imediat după ce ministrul Justiției, Tudorel Toader, a cerut revocarea din fruntea DNA a Laurei Codruța Kovesi.

"Referitor la Raportul privind activitatea managerială a Direcției Naționale Anticorupție, prezentat joi, 22 februarie a.c., de către ministrul Justiției, Administrația Prezidențială face următoarele precizări:

Din cauza lipsei de claritate în prezentarea Raportului privind activitatea managerială a DNA și având în vedere că evaluarea activității DNA și a conducerii acestei instituții de către Președintele României diferă de cea a Ministrului Justiției, se impune o analiză aprofundată a acestui document, care urmează să fie realizată la nivelul Administrației Prezidențiale de către departamentele de specialitate. În repetate rânduri, Președintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a declarat mulțumit de activitatea DNA și a conducerii sale, punct de vedere pe care și-l menține în continuare.

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va uza de toate prerogativele constituționale pentru asigurarea funcționării unei justiții independente și pentru consolidarea statului de drept", se arată în comunicat.

TOADER A PREZENTAT "RAPORTUL PRIVIND ACTIVITATEA MANAGERIALĂ LA DNA", LA SEDIUL MINISTERULUI JUSTIȚIEI:

”Veți fi de acord să îl prezint în diagonală și apoi concluziile, varianta integrală va fi pe site-ul ministerului” a precizat ministrul, care a adăugat că este doar o prezentare a raportului, nu o conferință de presă.

”Avem o justiție, unii spun că este bună, alții spun că este rea. Trebuie să fie egală pentru toți, în slujba cetățeanului. În urmă cu șase luni se împlineau șase luni de la preluarea demnității de ministru. Ne aflam împreună aici, când prezentam direcțiile de modificare pentru legile Justiției. Legile au fost adoptate, cu unele modificări, câteva soluții au fost declarate neconstituționale, vor fi modificate de Parlament, în sensul deciziilor CCR, în final vor fi promulgate și publicate în Monitorul Oficial”

”După alte șase luni se împlinește un an. Tot împreună ne aflăm astăzi, în același loc. Demnitatea de procuror este respectabilă dacă este exercitată în limitele constituționale, cu bună-credință, pentru a servi binelui public. Personal, am început activitatea profesională exercitând această demnitate de procuror”

”Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activității DNA. Raportul va fi prezentat Parlamentului. Până la sfârșitul lunii februarie voi realiza o sinteză a rapoartelor. Obligația din legea 304 nu are legătură cu raportul pe care îl prezint în continuare”. ”Raportul de față reprezintă luarea de poziție a ministrului Justiției. Elaborarea acestui raport a fost realizată pe fondul dezbaterilor care au căpătat o amploare deosebită în spațiul public. Atacuri care au captat atenția organismelor internaționale, amenințând astfel realizarea obiectivelor asumate, chiar statul de drept”

”Temeiul de analiză se fundamentează distinct de cel al raportului de sinteză pentru Parlament. Se fundamentează pe art.54 alin. 4 din Legea 303/2004, privind Statutul judecătorilor și procurorilor, care stabilesc posibilitatea ministrului Justiției de a cere revocarea procurorului-șef. Potrivit art 51. alin.1, la verificarea activității eficiente vor fi avute în vedere următoarele criterii: gestionarea situațiilor de criză, raport resurse investite - rezultate, gestionarea informațiilor, repartizarea sarcinilor. Am realizat o analiză privind organizarea eficientă, comportamentul, comunicarea, asumarea responsabilităților, aptitudinile manageriale ale procurorului-șef al DNA, în perioada februarie 2017 - februarie 2018”

”Raportul de evaluare a eficienței manageriale și a modului de îndeplinire a obligațiilor, urmare a pronunțării de către CCR a deciziei 68 din 2017, prin care s-a constatat că a existat și exista un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, respectiv DNA și Guvernul României, conflict generat de acțiunea Parchetului de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, OUG 13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului”

”Am conchis, atunci, faptul că rezultatele negative pe linia acestei raportări pot repune în discuție oportunitatea revocării conducătorilor instituțiilor vizate, ori alte măsuri în conformitate cu legea”

”Am pornit de la controlul solicitat Inspecției Judiciare, control stabilit de către inspectorul-șef, de a face o verificare managerială de fond la DNA, în condițiile în care în ultimii 10 ani nu se făcuse, cu excepția celor punctuale, pornite de la anumite sesizări. În raport s-au reținut circumstanțele întocmirii, iar au am declarat că voi lua o decizie cu privire la conducerea DNA, precizând că aceasta nu va fi luată exclusiv pe baza acelui raport”

”Concluziile se bazează pe acumulările de la începutul perioadei de referință, până în prezent, pe analiza faptelor concerete, inclusiv a declarațiilor publice ale procurorului-șef al DNA”

”Concluziile sunt fundamentate pe 20 de puncte, 20 de categorii de acte și fapte, menționate în raport, acte și fapte reținute pentru perioada menționată”

”În primul rând am reținut o situație fără precedent, în cadrul raporturilor între autoritățile publice. Într-un singur an de zile, în 2017, au fost înregistrate trei conflicte juridice de natură constituțională, în cadrul cărora DNA, prin conducere, a fost chemată în fața instanței. Trei conflicte juridice în care CCR a circumstanțiat ferm competența DNA, în două dintre acestea sancționând comportamentul neconstituțional din partea procurorului-șef al DNA. Constatarea în sine a unui singur conflict juridic nu are aptitudinea de a revoca, asta spuneam în martie 2017. Conduitele contrare Constituției, izolate, pot fi corectate. Concluziile sunt în mod evident diferite când încălcarea Constituției depășește limitele competenței prevăzute de lege, când încălcările devin sistematice. În mai puțin de jumătate de an, DNA prin conducerea acesteia, a fost chemată iarăși în fața CCR pentru încă două conflicte. Așadar, trei sesizări într-un singur an”.

”În cea de-a treia situație, deși CCR nu a constatat un conflict juridic, a făcut în considerente necesarele precizări, prin care a orientat conduita DNA, în sensul că nu poate ancheta oportunitatea, circumstanțele adoptării unei Hotărâri de Guvern. În opinia mea, această a treia încălcare este cu atât mai imputabilă cu cât curtea spusese deja că procurorul nu se poate substitui decidentului, în aprecierea circumstanțelor, oportunităților”.

”Este un bilanț semnificativ și prin prisma activității CCR. Numărul deciziilor prin care se constată conflicte juridice de natură constituțională a fost de 13, din 31 de decizii pronunțate. În 14 ani de când s-a introdus competența CCR, au fost 13 astfel de conflicte. Dintre acestea, 2 în 2017 și generate de către DNA, prin încălcarea limitelor de competență”.

”Prin decizia 68, CCR a reținut că Ministerul Public s-a considerat competent să verifice oportunitate și legalitatea adoptării OUG. O asfel de conduită, spunea curtea atunci, echivalează cu o încălcare gravă a principiului separației puterilor în stat”.

”Declanșarea unei ample anchete penale, concretizată prin descinderi la Ministerul Justiției, audierea unui mare număr de funcționari publici, a determinat o stare de tensiune, de presiune psihică, s-au creat premisele unui blocaj. Sub imperiul unei temeri declanșată de activitatea de cercetare penală, Guvernul este blocat în activitatea sa de legiuitor”.

”Ulterior, CCR a constatat iarăși existența unui conflict juridic, între Parlament și DNA, prin refuzul procurorului-șef de a se prezenta în fața comisiei speciale de anchetă”.

”Curtea a reținut în ceea ce o privește pe doamna Kovesi că a refuzat să dea curs celor trei invitații, iar la solicitarea comisiei de a răspunde în scris a dat un răspuns incomplet, răspuns care a prelungit perioada de activitate a comisiei și nu a contribuit la aflarea adevărului. CCR a constatat că s-a creat un blocaj în activitatea comisiei”.

”Curtea a stabilit că prin conduita sa procurorul-șef al DNA refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de un eveniment de interes public deosebit. A mai stabilit că prin acest refuz s-a dovedit că, pe de o parte nu respectă comportamentul loial și refuzul răspunsului a avut un impact major cu privire la veridicitatea evenimentelor cercetate”.

”În concluzie, CCR a statuat că prin refuzul procurorului-șef de a se prezenta la comisia parlamentară este încălcată autoritatea parlamentului și împiedicată desfășurarea activității sale”

”Dacă legea permite realizarea unei anumite operațiuni administrative, nu poate fi pusă în discuție cenzurarea oportunității. Aceste considerente le reiau practic pe cele din decizia 68. Acolo se refereau la Ordonanță, aici la Hotărâre de Guvern. Cum de în condițiile în care CCR statuează că procurorul nu poate ancheta circumstanțele, ulterior au fost verificate absolut aceleași aspecte: oportunitate, circumstanțe, împrejurări”.

”Scrie în comunicatul DNA că au fost încălcate o serie de dispoziții ce reglementează normele de tehnică legislativă, în perioada premergătoare adoptării, iar inițierea și promovarea s-a făcut cu încălcarea procedurii de la nivelul Guvernului. Cu alte cuvinte, DNA s-a erijat în evaluator, fără nicio distincție, inclusiv asupra aspectelor de oportunitate”.

”În legislația noastră penală avem prea multe incriminări, dar niciuna dintre ele nu are denumirea sau conținutul în fapta adoptării unui act normativ, cu încălcarea tehnicii legislative. Nu constituie infracțiune, nu o verifică procurorul, o sancționează CCR sau instanța de contencios administrativ”.

”Ulterior acestui fapt, afirmând că cele cuprinse în comunicat au exprimat simple opinii ale instituției, știți că DNA a retras comunicatul, apreciem ca inadmisibilă o astfel de abordare. După mine, nu poți să exprimi simple opinii când te referi la libertatea, demnitatea, prestigiul unei persoane”.

”Sunt și avizele date de către Comisia de la Veneția. Aceasta prevedea în 2012 faptul că în România demnitarii nu urmăresc întotdeauna interesele statului ca un întreg și există o lipsă de respect față de instituții. CCR a constatat că, prin conduita sa, procurorul-șef al DNA nu numai că înlătură orice colaborare loială cu autoritățile, ci refuză să participe la clarificarea unor aspecte legate de interesul public”

”Am reținut comportamentul excesiv de autoritar, discreționar, contrar obligației deontologice”

”Se observă o supraveghere, implicare, în realizarea anchetelor altui procuror, o anchetă realizată contrar limitelor de competență. Trecerea timpului nu a condus la o îndreptare a acestui tip de comportament, ci la o acutizare a problemei, așa cum o relevă ieșirile în spațiul public”

”Prioritizarea soluționării cu impact mediatic. Dosarele nu se rezolvă după rezonanța publică, după calitatea persoanei care se presupune că a comis respectivele fapte. Se rezolvă în ordinea cronologică a înscrierii sesizării. Am aici referiri la articole din legea 303”

”Contestarea actelor și autorității CCR. Citez: din acest motiv, procurorii mai pot investiga doar acele fapte de abuz în serviciu în care s-a încălcat legislația primară”

”A contestat însăși Constituția țării”

”La începutul anului 2017 a declarat că se teme de desființarea DNA. În alt interviu, s-a lansat într-o critică dură adresată proiectelor de legi aflate în dezbatere parlamentară, acuzând politicienii și oamenii de afaceri, că lovesc în eforturile de curățare a uneia dintre cele mai corupte țări din UE”

”Potrivit tuturor legilor aflate în vigoare, procurorul își exercită competențele legale. Interpretează, aplică legea, participă la avizul consultativ, dar opera de legiferare este a legiuitorului”

”Au fost exprimate critici vehemente cu privire la unele propuneri de modificări legislative, dovedite ulterior constituționale”

”Afirmațiile au afectat imaginea României. Sunt afirmații care crează o imagine falsă, deformată”

”Un lider de grup mă întreba dacă s-a abrogat incriminarea mărturiei mincinoase, dacă s-a adoptat o OUG prin care s-a statuat faptul că arestarea preventivă nu poate fi dispusă în cazul actelor de corupție. La nivelul Parlamentului European au ajuns aceste mesaje care au generat o dezbaterea întreagă. Am explicat că România nu are nicio legătură cu situația Poloniei”

”Încercarea de a obține condamnări cu orice preț, în condițiile în care s-a afirmat că trebuie să se vină cu dosare importante, să se ajungă la miniștri. Decapare este cuvântul-cheie. Este absolut contrar statului de drept. Nu sunt cauze penale mai importante și altele mai puțin importante. Este destinul unui om egal cu ceilalți”

”Creșterea număruilui de achitări, sporirea cheltuielilor, raportări eronate. Aici este o pagină mai tehnică, aș vrea să explic următoarele lucruri: se raportează numărul de inculpați trimiși în judecată și se raportează numărul de achitări, concluzionându-se că a scăzut rata achitărilor. Cei trimiși în judecată nu se regăsesc între cei achitați, pentru că nu ar fi avut timp să se parcurgă. Și dacă pui raportul de achitări pe anul în curs, ai un calcul la o altă bază”

”Neimplicarea procurorului-șef în identificarea și eliminarea comportamentelor abuzive, presupuse a fi comise de subalterni. Spațiul public este plin de presupusele abuzuri ale lui Negulescu. El a fost apreciat și lăudat, în loc să fie luate măsuri de verificare”

”Falsificarea transcrierii unor convorbiri telefonice. Transcriptul are alt conținut față de înregistrare. Instanța a statuat neconcordanța, motiv pentru care cauza a fost trimisă înapoi. Dacă nu vi se pare grav, aflați că mie mi se pare a fi foarte grav”

”Tergiversarea soluționării unor cauze: Curtea Europeană și CPP prevăd soluționarea în termen rezonabil. Ce înseamnă: dezvoltă jurisprudența. În tot cazul, mai mic decât termenul de prescripție. Am avut un caz, cu Microsoft, cu sute de milioane de euro, lăsat atâția ani încât a trecut de mult termenul rezonabil, cel al prescripției, ceea ce este absolut inadmisibil”

”Lipsa de reacție în verificarea activității profesionale și conduitei unor procurori. Mă refer la lipsa de verificare a DNA Ploiești. Nu spun că e adevărat, dar când toată opinia publică, când procurori cu funcție se reclamă între ei, există obligația minimală să vezi dacă e adevărat, nu să lauzi respectiva unitate”

”Potrivit art. 1 din Constituție, România este stat de drept. S-a dezvoltat componenta de prevenire, dar și de combatere a corupției. Buna activitate din acest punct de vedere este consemnată. Standardul luptei anti-corupției nu poate să acopere și să proteje comportamente neconstituționale, ilegale, defăimătoare la adresa României. DNA trebuie să continue să funcționeze legal. DNA nu se identifică cu procurorul-șef, ale cărui acțiuni au demonstrat că pot pune în pericol instituția pe care o conduce. Numai respectul reciproc poate duce la stabilirea unor practici în conformitate cu patrimoniul constituțional, care permite unei țări să evite crizele posibile”

”Statul de drept este statul în care acțiunea fiecărei autorități publice se supune legii, în spiritul valorilor democratice și respectării drepturilor omului. Nimeni nu este mai presus de lege. Lucrurile bune nu le justifică pe cele rele. Trebuie să dezvoltăm ceea ce este bun, să eliminăm ceea ce este rău”

”Nu doresc nimănui să fie victima unei erori judiciare. Ferească Dumnezeu!”

”Comisia de la Veneția: Un exercițiu al puterii care conduce la abuzuri iraționale este contrar statului de drept”.

”Declanșez procedura de revocare din funcție a procurorului-șef al DNA” a conchis Tudorel Toader.

”DNA nu trebuie să se confunde cu șeful ei care a acționat în ultimul an abuziv”, a concluzionat ministrul Justiției.

A CĂZUT SITE-UL MINISTERULUI JUSTIȚIEI: TUDOREL TOADER A PORNIT NEBUNIA

Site-ul Ministerului Justiției a devenit nefuncțional de la momentul în care ministrul Tudorel Toader a ieșit în conferință de presă.

Tudorel Toader a anunțat la începutul conferinței de presă că raportul privind revocarea Laurei Codruța Kovesi va fi urcat pe site-ul Ministerului Justiției. Cel mai probabil, site-ul Ministerului Justiției a fost asaltat și nu a mai făcut față.

REACȚIE PSD: Deputatul PSD Liviu Pleșoianu l-a felicitat pe Tudorel Toader și îndeamnă oamenii să pună presiune asupra lui Klaus Iohannis.

Codrin Ştefănescu, secretarul general adjunct al PSD: Raportul prezentat joi de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, este unul "absolut devastator", nu doar pentru procurorul-şef al DNA, ci şi pentru instituţia pe care o patronează, raport care vorbeşte despre "ilegalităţi fără precedent" care se pedepsesc din punct de vedere penal, a declarat acesta.



12
Pagina a fost generata in 0.3118 secunde