Bucureștiul trebuie să repună în discuție aderarea României la Spațiul Schengen

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Senatorul PSD de Constanța Ștefan Mihu:

Bucureștiul trebuie să repună în discuție aderarea României la Spațiul Schengen

Politică 03 Aprilie 2019 / 13:39 389 accesări
Senatorul constănțean Ștefan Mihu

Senatorul constănțean Ștefan Mihu

În ședința Senatului din 3 aprilie a.c., senatorul PSD de Constanța Ștefan Mihu a făcut o declarație politică având ca subiect aderarea României la Spațiul Schengen. Senatorul a subliniat faptul că, deși țara noastră a primit aviz favorabil de aderare dun partea Comisiei Europeane, acest demers nu a fost dus la îndeplinire.

Redăm, în continuare, integral, declarația politică a senatorului constănțean.

“După cum este cunoscut, prevederile juridice referitoare la Spațiul Schengen au fost integrate în acquis-ul comunitar prin Tratatul de la Amsterdam și, ulterior, prin Tratatele subsecvente ale Uniunii (respectiv Tratatul de la Nisa și Tratatul de la Lisabona - în vigoare), prin recurs la instrumente juridice specifice, care reglementează, printre altele, și aspectele privind vizele, azilul, imigrația și politicile legate de libera circulație a persoanelor.

Spațiul Schengen, cunoscut în limbajul comun și ca „spațiul UE fără frontiere”, include, în prezent, un număr de 26 de state europene, dintre care patru (Norvegia, Islanda, Lichtenstein și Elveția) nu sunt membre ale UE, iar alte șase state nu fac parte din Sistemul Schengen (Bulgaria, Cipru, Croația, Irlanda, Marea Britanie, România).

În 2015, în contextul „crizei imigranților”, Spațiul Schengen a devenit practic nefuncțional, în condițiile asumării de către unii lideri politici ai UE a unor decizii controversate privind deschiderea „de facto” a frontierelor externe ale UE unor adevărate „valuri” necontrolate de imigranți ilegali.

Situația se menține în blocaj și în momentul de față, la circa patru ani de la evenimentele dramatice din 2015, funcționarea normală a spațiului Schengen nefiind încă restabilită.

Este suficient, cred, să amintesc că, în prezent, nu mai puțin de șase state Schengen (Austria, Danemarca, Franța, Germania, Norvegia, Suedia) efectuează, sub diverse forme, controale la frontierele lor naționale.

Pe de altă parte, de câțiva ani buni, România, alături de alte state membre ale UE, a solicitat aderarea la Spațiul Schengen și, în pofida avizului favorabil al Comisiei Europene și a unor investiții financiare și de ordin uman considerabile pe acest palier, demersul nu a avut câștig de cauză. La acest rezultat negativ a contribuit în mod decisiv poziția unor state membre ale UE, care au „înțeles” să interpreteze de o manieră subiectivă, discreționară - și nu ar fi prima dată, prevederile Tratatului de la Lisabona referitoare la constituirea și funcționarea Spațiului Schengen, punând interese strict naționale, de politică internă, înaintea intereselor de ansamblu ale Uniunii și, pe cale de consecință, nesocotind, de facto, litera și spiritul Tratatelor fundamentale ale Uniunii.

Consider, în acest sens, că prerogativa Consiliului UE era și este, conform Tratatelor UE, să ia notă de îndeplinirea de către România a condițiilor de aderare la Spațiul Schengen - certificată deja, în repetate rânduri, de Comisia Europeană - și nu să repună în discuție aderarea, în sine, transformând astfel chestiunea respectivă în subiect artificial de dispută politică, alimentat de interese economico-financiare nefirești în domeniu, prin prisma regulilor de funcționare a pieței interne europene!

Ne găsim în fața unui caz tipic de interpretare voit defectuoasă a prevederilor Tratatului de la Lisabona, fapt de natură să aducă un deserviciu semnificativ construcției europene, așa cum a fost ea gandită și concepută de Parinții Fondatori ai Comunităților Europene / Uniunii Europene!

Față de cele de mai sus, consider că România are oportunitatea și, în egală măsură, datoria, în calitate de Președinte în exercițiu al Consiliului UE, deci și al Consiliului Justiție - Afaceri Interne, adică al formațiunii Consiliului responsabile să analizeze și să discute aspectele respective, să reintroducă pe agenda UE, cu toată determinarea, evaluarea modului de funcționare și de adoptare a deciziilor la nivelul spațiului Schengen. Demersul se prezintă a fi cu atât mai necesar cu cât, de câțiva ani buni, această politică relevantă a UE se află într-un evident blocaj, urmare directă a modului defectuos și, nu de puține ori, abuziv, în care a fost gestionată, din păcate!

În același context, Bucureștiul poate și trebuie să readucă în discuție situația cererilor de aderare la Spațiul Schengen ale României și Bulgariei, cu atât mai mult cu cât această chestiune sensibilă are un impact economic negativ asupra agenților economici români, în general, și asupra transportatorilor români, în mod special!"



12
Pagina a fost generata in 0.181 secunde