Bugetul pe 2018 - sărac pentru investiții, generos cu programele sociale

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Analiștii nu-i dau nicio șansă

Bugetul pe 2018 - sărac pentru investiții, generos cu programele sociale

Politică 17 Decembrie 2017 / 17:14 1491 accesări

La sfârșit de an, aleșilor noștri nu le-a mai rămas decât să împartă banii țării. Dezbaterile premergătoare adoptării proiectului de buget pe anul 2018 s-au încheiat, așa că nu mai rămâne decât ca documentul să intre în analiza și votul plenului Parlamentului. Cu alte cuvinte, împărțirea banilor țării între ministere și servicii, în funcție de nevoi și posibilități. Iar cu fondurile primite, ministerele trebuie să se descurce în tot anul 2018. De altfel, discuții pe această temă se poartă încă de la începutul lunii noiembrie, iar negocierile s-au intensificat în ultima săptămână.

MAI MULȚI BANI LA EDUCAȚIE ȘI SĂNĂTATE! LA CE FOLOS?

Potrivit proiectului, 22 de ministere vor primi mai mulți bani în bugetul anului 2018, în timp ce alte cinci vor fi nevoite să se descurce cu mai puțini bani. Unul dintre ministerele cadorisite este, după cum mulți se așteptau, cel al Apărării, care va avea un buget mai mare cu 11,3% față de anul trecut (adică de 18,164 miliarde de lei). Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene va primi 6,208 miliarde de lei credite bugetare (cu 30,6% mai mult mai mult decât în 2017) și 38,343 miliarde de lei credite de angajament. De asemenea, pentru Ministerul Transporturilor se alocă 9,132 miliarde de lei credite bugetare (mai puțin de 1% în plus față de bugetul anului ce se sfârșește) și 30,911 miliarde de lei credite de angajament. Și Ministerul Educației va fi pe plus anul viitor, având la dispoziție un buget de peste opt miliarde de lei, cu aproape 20% mai mult față de bugetul din 2017. Sigur, în acest domeniu este mai puțin relevant bugetul, cât este important ministrul. Nu de alta, dar experiențele trecute, cu interzicerea auxiliarelor, schimbarea repetată a structurii anului școlar și a modalităților de examinare, ne arată că fondurile sunt folosite în scopuri ce nu au legătură cu educarea populației. Tot pe lista ministerelor ce vor fi mai bogate anul viitor se află cel al Sănătății, care va avea la dispoziție aproape nouă miliarde de lei, mai mult cu 4,6% față de 2017. Sigur, nici la acest capitol nu ne bazăm pe faptul că un buget mai mare va însemna condiții mai bune pentru medici și bolnavi. De departe, cea mai spectaculoasă creștere este cea de la Ministerul Culturii. Acestui domeniu i-a fost alocat un buget de peste un miliard de lei, cu 50% mai mult decât a avut la dispoziție în 2017. Marele noroc este cu Centenarul Marii Uniri din 1918, pentru celebrarea căruia s-au alocat 150 de milioane de lei. De o altă creștere spectaculoasă va avea parte Ministerul Economiei, care va lucra cu un buget dublu față de anul trecut (356 de milioane de lei).

CE ALTE MAJORĂRI ȘI SCĂDERI VOR EXISTA ÎN 2018

Mai prost cu banii va sta Ministerul Muncii și Justiției Sociale, care are prevăzut un buget de 31,693 miliarde de lei, în scădere cu 13,2% față de anul 2017. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale are pentru 2018 un buget de 23,522 miliarde de lei, în creștere cu 23,6%, Ministerul Afacerilor Interne - 15,311 miliarde de lei (plus 20,7%), Ministerul Justiției - 3,750 miliarde de lei (minus 0,8%), Ministerul Public - 1,234 miliarde de lei (plus 0,23%), Ministerul Tineretului și Sportului - 517,3 milioane lei (majorare de 15,3%), Ministerul Mediului - 444,9 milioane lei (scădere de 5,4%). Ministerul Finanțelor Publice are 4,5 miliarde de lei (plus 25,5%), Ministerul Energiei - 583,3 milioane lei (minus 36%), Ministerul Turismului - 63,4 milioane lei (majorare de 40%) și Ministerul Apelor și Pădurilor 438,9 milioane lei (majorare de 26,8%).

PROIECT UTOPIC?

Potrivit capital.ro, analiștii economici sunt destul de sceptici cu privire la aplicabilitatea acestui proiect în realitate. Ei spun că documentul nu este deloc realist și că este puțin probabil să își dovedească eficiența. „Vedem un buget care denotă lipsă de viziune, neputinţă şi minciună. Aceasta vine din structura bugetului, care alocă pentru investiţii puţin peste 10% din buget şi 90% pentru pensii şi salarii. Concret, bugetul alocat pentru investiţii este de circa 30 de miliarde de lei, din care 20 miliarde de lei reprezintă cheltuieli din fonduri publice şi numai 10 miliarde din fonduri europene. În schimb, pensiile şi salariile sunt, fiecare în parte, de circa 3 ori mai mari decât investiţiile prognozate, respectiv 81 miliarde de lei pentru salariile plătite de stat şi 98 miliarde de lei pentru pensii şi alte tipuri de asistenţă socială. Remarc lipsa de viziune economică şi în zona de venituri, unde multe miliarde în plus vor veni din două măsuri foarte controversate, noi în economia românească, split TVA şi transferul contribuţiilor către angajat“, a explicat fostul ministru al Finanţelor, Anca Dragu. Pe de altă parte, Consiliul Fiscal vorbeşte despre derapaje şi riscuri mari. „Consiliul Fiscal identifică riscuri neobişnuit de ridicate legate în principal de comportamentul viitor al sectorului privat ca răspuns la modificările recent legiferate ale Codului fiscal cu privire la taxarea muncii (în special transferul contribuţiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului), un scenariu în care creşterea salariului brut să fie inferioară celei avute în vedere în proiecţia veniturilor bugetare având o probabilitate ridicată, cu implicaţii asupra evoluţiei consumului privat şi a creşterii economice în general“, este de părere Ionuţ Dumitru, preşedintele instituţiei. Există rezerve şi în ceea ce priveşte atingerea creşterii economice, dar şi în privinţa colectării TVA la nivelul bugetat. „Cheltuielile de asistenţă socială aferente anului 2018 apar drept semnificativ subestimate în raport cu trendurile deja aparente în execuţia bugetară preliminată pe 2017“, a declarat, pentru capital.ro, șeful Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru.

Taguri articol


12
Pagina a fost generata in 0.1741 secunde