Fondul Monetar Internaţional (FMI) consideră că bugetul aprobat de Guvern pentru 2007 va accentua dezechilibrele macroeconomice ale României. "Avînd în vedere creşterea economică peste potenţial, un deficit de 2,5% din Produsul Intern Brut (PIB) implică o relaxare semnificativă a politicii fiscale. Această lipsă de coordonare cu politica monetară nu poate, în mod credibil, să reducă ratele inflaţiei şi dobînzii", se arată într-un aide memoire al FMI. Proiectul de buget pentru 2007, aprobat recent de Guvernul de la Bucureşti, este construit pe un deficit bugetar de 2,8% din PIB, din care 0,4% reprezintă cofinanţarea proiectelor europene. De asemenea, potrivit economiştilor Fondului, cheltuielile salariale au fost subestimate din nou, întrucît bugetul nu include alocări de fonduri pentru majorările salariale aferente anului viitor: "Pentru anul viitor sînt programate două majorări salariale, în pofida ţintei de inflaţie de sub 10%". Mai mult, potrivit FMI, creşterea salariului minim pe economie cu 18%, la 390 lei în 2007, nu este conformă cu obiectivul privind ţinta de inflaţie pentru anul viitor. Aceiaşi economişti atrag atenţia că există riscul deteriorării calităţii şi eficienţei cheltuielilor publice, avînd în vedere creşterea cheltuielilor cu 0,25% în 2006 şi 2007. Bugetul aprobat de Guvern stabileşte la 6,6% din PIB nivelul cheltuielilor alocate pentru investiţii. Analiştii mai atrag atenţia că, anul viitor, fondurile neutilizate pentru investiţii ar putea fi orientate către cheltuieli curente. Economiştii fondului consideră că un astfel de buget ar trebui să fie orientat către consolidarea fiscală, bazată pe întărirea bazei de venituri şi, în acelaşi timp, să păstreze transparenţa în ceea ce priveşte intenţiile referitoare la cheltuielile din diferite domenii, precum cele salariale. Totodată, analiştii mai notează că este nevoie de o consolidare permanentă a veniturilor bugetare şi de îmbunătăţirea managementului fiscal. Economiştii FMI mai atrag atenţia şi asupra creşterii creditării, afirmînd că împrumuturile în valută încep să avanseze din nou, în timp ce creditele în lei cunosc o dezvoltare accelerată. Săptămîna trecută, o delegaţie a FMI s-a aflat în România, pentru primele discuţii consultative cu autorităţile române. La sfîrşitul lunii octombrie a anului trecut, negocierile pentru continuarea acordului cu FMI, semnat în iulie 2004, au eşuat, după ce autorităţile de la Bucureşti au respins solicitările instituţiei financiare. Instituţia financiară internaţională a criticat politica bugetară a autorităţilor române şi a solicitat măsuri de creştere a veniturilor şi diminuare a cheltuielilor, pentru a reduce deficitul bugetar. Acordul stand-by a încetat, în mod formal, la 7 iulie 2006, iar relaţia României cu FMI continuă prin colaborări curente cu experţii instituţiei.