Candidaţii principalelor partide politice europene la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene s-au înfruntat într-o dezbatere televizată pe teme diverse, de la schimbările climatice, la ascensiunea euroscepticismului.

Desemnarea şefului Comisiei Europene se face prin intermediul sistemului de tip Spitzenkandidaten ("primul candidat"), adică fiecare formaţiune paneuropeană desemnează un candidat pentru postul de preşedinte al instituţiei europene.

Conform proiecţiilor, Manfred Weber este favorit să obţină funcţia, în condiţiile în care formaţiunea care îl susţine, Partidul Popular European, are cele mai mari şanse să câştige scrutinul europarlamentar din mai 2019.

Programul electoral al lui Manfred Weber se bazează pe principiul solidarităţii la nivelul întregii Uniuni Europene, însemnând inclusiv împărţirea responsabilităţilor, gestionarea unor provocări majore ca migraţia şi şomajul în rândul tinerilor, şi pro-compromis în domenii precum comerţul şi schimbările climatice.

Propunerile lui Weber în domeniul mediului şi schimbările climatice au fost însă criticate dur de unii din contracandidaţii săi, în special de social-democratul Frans Timmermans.

"Cred în inovare, nu în pedepse", a declarat Weber, în cadrul dezbaterii televizate de mirecuri seară, argumentând că UE ar trebui să se concentreze asupra investiţiilor în tehnologii ecologice, nu să impună impozite pentru protecţia mediului care ar putea duce la pierderea de locuri de muncă.

Timmermans a răspuns că era s-a săturat de scuzele potrivit cărora acţiunile ambiţioase privind combaterea schimbărilor climatice ar afecta în special persoanele sărace. "Ştii ce va face chiar rău? Dacă nu facem nimic", a afirmat candidatul socialiştilor europeni.

În mod notabil, de la dezbatere au lipsit reprezentanţi ai forţelor populiste şi eurosceptice, care potrivit sondajelor de opinie vor obţine un scor bun la alegerile europarlamentare de săptămâna viitoare.

Timmermans a afirmat că vina pentru ascensiunea euroscepticismului aparţine principalelor formaţiuni paneuropene.

"Este vina noastră. Aparent nu i-am convins să rămână alături de noi", a declarat candidatul social-democrat, făcând referire la efectul "dezbinător" al procesului Brexit.