Când suntem supărați, durerea fizică se amplifică

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
Psihologul Angela Nuțu: Când suntem supărați, durerea fizică se amplifică
Sănătate 19 Iunie 2019 / 18:32 310 accesări 0 comentarii

Legătura dintre minte și corp este foarte strânsă, motiv pentru care nu trebuie să subestimăm impactul pe care emoțiile le pot avea asupra stării noastre de sănătate. Boala nu este aproape niciodată doar o perturbare de ordin biologic sau fizic, ea fiind cauzată sau întreţinută de starea mentală și cea emoțională, care pot declanșa sau agrava o boală fizică în orice moment. În opinia cunoscutului psiholog Angela Nuțu, vicepreședintele Asociației Române de Hipnoză, funcția psihică este în strânsă legătură cu funcția organică, ceea ce înseamnă că ne exprimăm emoțiile prin procese și modificări fiziologice. Furia accelerează bătăile inimii și crește tensiunea arterială, frica provoacă palpitații, veselia provoacă râsul care pune în mișcare o sumă de mușchi etc. S-a demonstrat științific faptul că factorii psihologici au influență asupra funcțiilor organismului și asupra tulburării acestor funcții. „O boală care implică atât mintea cât și corpul este o tulburare psihosomatică. Boala psihosomatică este o reprezentare corporală a unor conflicte sau tulburări psihologice, care nu sunt exprimate la nivel mental/ psihologic. Atunci când există o tristețe sau o furie neexprimată verbal sau comportamental, ele se vor manifesta la nivelul corpului, respectiv se vor concretiza în durere sau boală. Exemple de boli psihosomatice sunt migrenele, gastrita, ulcerul, colonul iritabil, astmul sau dermatita”, explică psihologul Angela Nuțu.

CÂND SUNTEM SUPĂRAȚI, DUREREA FIZICĂ SE AMPLIFICĂ

Specialistul afirmă că, la intersecția dintre factorii biologici si cei psihologici, intervine durerea - starea de disconfort până la chin, fără a avea neapărat o cauză exterioară clar definită. În cazul durerii psihosomatice, componenta emoțională multiplică de multe ori efectele până când aceasta devine de nesuportat sau, dimpotrivă, reușește să o calmeze până la dispariţia completă. Potrivit oamenilor de știință, durerea ar stimula individul să îndeplinească acte de „luptă sau fugi” pentru a se proteja. „Somatizarea se transformă, astfel, într-o formă de supraviețuire, însă uneori relația cu simptomul devine atât de puternică încât persoana nu mai scapă de el. Din punct de vedere psihologic, există un beneficiu secundar al simptomelor în somatizare - toate senzatiile de durere, suferință și disconfort sunt traduse și trăite direct în corp. Avantajul e că putem asculta ce ne spune corpul despre propria bunăstare prin semnalele de alarmă trase, și putem lua din timp măsuri care să ne readucă echilibrul”, declară Angela Nuțu.

CUM PUTEM TRATA BOLILE PSIHOSOMATICE?

Cel care suferă de o boală psihosomatică și merge în profunzimea ființei sale pentru a afla cauzele bolii respective, descoperă inevitabil cum obiceiurile zilnice, modul de a gândi și de a acționa au o influență majoră asupra apariției acestor boli. Anxietatea pe care o generează problemele de familie, stresul de la locul de muncă, educația copiilor, preocuparea pentru starea de sănătate și bunăstarea celor apropiați sunt factori care influențează în mod direct apariția bolilor psihosomatice. „Se pare, deci, că ceea ce lipseşte ca trăsătură din viaţa psihosomaticului ar fi echilibrul. Chiar şi stilul de viaţă este adesea dezechilibrat, psihosomaticii fiind fie de un activism şi o dorinţă de afirmare foarte puternice, fie cuprinși de apatie, cu tendinţe nostalgice şi de abandon. Nivelul emoțional și cel spiritual au un rol crucial în menținerea echilibrului în organism. Dacă microbii sunt respinsi de sistemul imunitar cu tratamentul potrivit, sentimentele provin din interior, unde nu avem atat de multe mijloace de apărare - pentru ca suntem singuri cu noi însine și pentru ca educația pe care o primim e adesea limitată în zona emoțională”, explică psihologul Angela Nuțu. Echilibrul real nu constă în lipsa sentimentelor și stărilor negative, nici în lipsa totală a momentelor stresante sau dureroase, ci în controlul apariției și al intensității acestora. Când starea noastră interioară evoluează între bucurie și tristețe fără să exagerăm sau să atingem limite, când învățăm să acceptăm și să tolerăm momentele proaste și tragediile vieții cotidiene și nu ne mai lăsăm doborâți de stres și anxietate, am făcut pași importanți pe drumul controlului emoțional.

Loading...

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Ştiri recomandate

Pagina a fost generata in 0.2293 secunde