Ce vor dezbate deputații în sesiunea extraordinară

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
26-30 august 2019 Ce vor dezbate deputații în sesiunea extraordinară
Politică 25 August 2019 / 12:40 1351 accesări 0 comentarii

Proiectul de lege pentru abrogarea amnistiei şi graţierii, legea recursului compensatoriu, Ordonanţa de Urgenţă 114 şi Ordonanţa de Urgenţă 51 sunt legile care vor fi discutate în sesiunea extraordinară. Ordonanţa de Urgenţă 51 prevede eliminarea transportului judeţean din sfera serviciilor publice.

OUG 51, care prevede eliminarea transportului rutier judeţean de călători din sfera serviciilor publice

OUG 51 prevede ”eliminarea transportului rutier judeţean de călători din sfera serviciilor publice, situaţie în care acesta se va desfăşoara în regim comercial, cu respectarea OUG nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, cu modificările şi completările ulterioare. Arătăm faptul că potrivit art. 1, alin (1) OUG nr. 27/2011 privind transporturile rutiere, aceasta constituie cadrul general pentru organizarea şi efectuarea traporturilor rutiere de mărfuri şi persoane pe teritoriul României, precum şi a activităţilor conexe acestora, în condiţii de siguranţă şi de calitate, cu respectarea principiilor liberei concurenţe, garantarea accesului liber şi nediscriminatoriu la piaţa transportului rutier, protecţia mediului înconjurător, a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi juridice şi pentru satisfacerea necesităţilor economiei naţionale şi a nevoilor de apărare”, se arată în actul normativ.Liberalii vor abrogarea OUG 51/2019, sesizată inclusiv de Avocatul Poporului pe probleme de constituţionalitate, prin care transportul judeţean a fost scos din sfera serviciilor publice. „Asta înseamnă că elevii care fac naveta, la nivel de judeţ, pot să rămână fără decontarea navetei, fiind puşi în situaţia să facă autostopul şi să-şi pericliteze siguranţa”, a afirmat liderul PNL Raluca Turcan.

Proiectul de lege pentru abrogarea amnistiei şi graţierii

Proiectul de lege pentru abrogarea amnistiei şi graţierii prevede că „nu pot fi aleşi în organele administraţiei publice centrale şi locale, în Camera Deputaţilor, în Senat şi în funcţia de Preşedinte al României, cetăţenii condamnaţi definitiv la pedepse privative de libertate pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, până la intervenirea unei situaţii care înlătură consecinţele condamnării”, în completarea adusă articolului 37 din Constituţie cu un nou alineat 2¹. O altă modificare vizează interdicţia preşedintelui României de a acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie: „Preşedintele României îndeplineşte următoarele atribuţii: acordă graţierea individuală; nu poate acorda graţiere pentru infracţiuni de corupţie”, potrivit modificării aduse articolului 94, litera d din Legea fundamentală.

Legea recursului compensatoriu

Legea recursului compensatoriu prevede că „persoanele care execută sau au executat în condiţii necorespunzătoare pedepse sau măsuri privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi care nu au beneficiat de prevederile art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal (...) pot beneficia în condiţiile prezentei legi de compensaţii financiare, acordate ca măsură compensatorie pentru executarea de pedepse sau măsuri privative de libertate în condiţii necorespunzătoare.” „În vederea acordării de compensaţii financiare persoanelor care au executat pedepse sau măsuri privative de libertate în condiţii necorespunzătoare, se constituie o comisie specială în acest sens, la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. (...)În legătură cu abrogarea legii recursului compensatoriu, președintele Camerei Depuaților, Marcel Ciolacu, precizează că acesta a fost un proiect iniţiat de fostul ministru al Justiţiei, Raluca Prună, în timpul guvernului Cioloş, ca urmare a angajamentelor statului român de rezolvare a problemelor condiţiilor din penitenciare care au făcut obiectul unor condamnări repetate la CEDO.

OUG 114, care instituie măsuri cu caracter economic şi fiscal

OUG 114 instituie o multitudine de măsuri atât cu caracter economic, cât şi fiscal. Se instituie o taxă pe activele din sistemul bancar şi o taxă pe încasările organizatorilor de jocuri de noroc online. De asemenea, se modifică taxele de acordare a licenţelor radio şi contribuţiile băneşti datorate de titularii de licenţe în domeniul energiei electrice, al energiei electrice şi termice în cogenerare pentru componenta energia electrică şi al gazelor naturale.PNL propune respingerea OUG 114, „care a blocat investiţiile, a alungat investitorii, a blocat creditarea, de asemenea, şi care a crescut taxele şi tarifele în România”, potrivit liderului PNL Raluca Turcan. În replică, Marcel Ciolacu, spune că acest lucru ar avea "un impact social extrem de negativ pentru milioane de români". "Reprezentanţii partidelor de opoziţie ar trebui să clarifice până la începutul sesiunii extraordinare dacă sunt de acord să nu mai crească pensiile de la 1 septembrie, dacă vor să fie tăiate salariile din construcţii la fel cum s-au exprimat deja pentru sectorul IT, dacă vor să dea frâu liber creşterilor de preţuri la gaze naturale şi energie electrică pentru populaţie sau dacă vor ca peste un milion de români cărora le-a fost restituită taxa auto să fie nevoiţi să o înapoieze statului. Toate acestea erau prevederi din OUG 114", a arătat Ciolacu.

Loading...

Adaugă comentariul tău





NOTĂ: Te rugăm să comentezi la subiect. Sunt interzise atacurile la persoană, limbajul vulgar sau tendenţios şi postarea materialelor publicitare. Încălcarea acestor norme va fi sancţionată cu ştergerea imediată a comentariului.

Ştiri recomandate

Pagina a fost generata in 0.2233 secunde