China doreşte îndepărtarea liderului nord-coreean printr-o revoluţie similară celei din România

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...
China a construit un gard de sîrmă ghimpată de-a lungul unei părţi a frontierei sale cu Coreea de Nord, la scurt timp după anunţul testului nuclear, cu scopul de a preveni un eventual aflux de refugiaţi. Bariera, înaltă de 2,5 metri, se prelungeşte pe o distanţă de 20 de kilometri de-a lungul fluviului Yalu. Mii de nord-coreeni traversează deja clandestin frontiera.

China doreşte îndepărtarea liderului nord-coreean printr-o revoluţie similară celei din România

Externe 17 Octombrie 2006 / 00:00 760 accesări

China doreşte ca liderul nord-coreean, Kim Jong-Il, să fie îndepărtat de la putere printr-o revoluţie asemănătoare celei din 1989, din România, care a dus la înlocuirea lui Nicolae Ceauşescu cu reformatori comunişti şi generali, apreciază experţi chinezi citaţi de "Sunday Times". Autorităţile de la Beijing au efectuat un studiu politic intens asupra revoluţiei din România. ªi liderul nord-coreean, Kim Jong-Il, le-a cerut oficialilor de la Phenian să vizioneze înregistrări de la procesul şi execuţia lui Nicolae şi a Elenei Ceauşescu, apreciind că este un exerciţiu util pentru ei. Guvernul chinez a fost foarte prudent în reacţiile sale faţă de anunţul referitor la efectuarea testului nuclear nord-coreean, dar dezbate deschis problema unei schimbări de regim la Phenian. Oficiali din cadrul Ministerului de Externe de la Beijing au început să facă o distincţie între poporul şi Guvernul nord-coreean. Reprezentanţii Beijingului s-au declarat împotriva unor sancţiuni dure la adresa Coreei de Nord, de teamă că acestea vor distruge ce a mai rămas din facţiunea reformistă, pro-chineză, de la Phenian.

Ofensivă diplomatică

Statele Unite au lansat, luni, o amplă ofensivă diplomatică în statele vecine Coreei de Nord, pentru a se asigura că rezoluţia ONU care impune sancţiuni Phenianului va fi aplicată în întregime, după rezervele manifestate de China. Negociatorul american în dosarul nuclear nord-coreean, Christopher Hill, a sosit în Japonia, luni seară, unde s-a întîlnit cu omologul său, Kenichiro Sasae, după care se va deplasa în Coreea de Sud, pentru a participa, joi, la o importantă reuniune tripartită. La întîlnirea de la Seul vor participa secretarul american de Stat, Condoleezza Rice, ministrul japonez de Externe, Taro Aso, precum şi omologul său sud-coreean, Ban Ki-moon, viitorul secretar-general ONU. Condoleezza Rice se va deplasa pe rînd la Tokyo, Seul şi Beijing, în perioada 17-22 octombrie.

Rusia a intensificat, de asemenea, eforturile sale diplomatice. Adjunctul ministrului de Externe, Aleksandr Alexeiev, s-a deplasat, luni, la Seul, după o escală la Phenian, în timp ce premierul rus, Mikhail Fradkov, începe, azi, o vizită de două zile în capitala sud-coreeană. Rusia s-a opus, alături de China, adoptării unei rezoluţii ONU care menţiona utilizarea forţei împotriva Coreei de Nord. Textul adoptat sîmbătă nu prevede utilizarea forţei, dar prevederile sale au suscitat, totuşi, reticenţa Chinei. Rezoluţia impune un embargo asupra "armelor şi materialelor conexe, materialelor legate de tehnologia nucleară sau cea de fabricare a rachetelor, precum şi asupra produselor de lux".

Phenianul speră, totuşi, în reluarea negocierilor în privinţa programului său nuclear, a asigurat adjunctul ministrului rus de Externe, Alekandr Alexeiev. Negociatorul Coreei de Sud în dosarul nuclear nord-coreean, Chun Yung-woo, s-a arătat însă mai puţin optimist.

Statele Unite, responsabile pentru testul nuclear nord-coreean?!

Miliardarul american George Soros l-a acuzat, luni, pe preşedintele Bush că se află la originea radicalizării politicii Coreei de Nord, pentru că a abordat o atitudine prea ameninţătoare faţă de regimul de la Phenian. "Am fost un mare susţinător al «politicii soarelui», de angajare, desfăşurată de preşedintele sud-coreean, Kim Dae-jung (1997-2003) cu scopul de a se apropia de Coreea de Nord", a declarat Soros. "Secretarul de Stat din acea vreme, Colin Powell, a susţinut această politică, însă preşedintele Bush a denunţat-o. Acesta a fost începutul deteriorării actuale", a continuat omul de afaceri, renumit ca unul dintre cei mai critici opozanţi ai preşedintelui Bush.

ªi majoritatea cetăţenilor sud-coreeni cred că Statele Unite sînt responsabile pentru testul nuclear anunţat de Phenian, mai mult decît regimul comunist nord-coreean în sine, potrivit unui sondaj publicat luni. 43% din cei chestionaţi consideră că Washingtonul este vinovat cînd vine vorba de responsabilitatea testului nuclear, faţă de 37,3% care susţin că Phenianul este singurul responsabil de această criză. 13,9% acuză Coreea de Sud, 2,4% învinovăţesc China şi un procent găsesc Japonia responsabilă. Regimul de la Phenian şi-a justificat manevra militară prin politica ostilă a Statelor Unite. Coreea de Nord acuză în mod constant administraţia americană că vizează răsturnarea puterii comuniste, ameninţare care constrînge statul nord-coreean să îşi consolideze arsenalul atomic.

Ban Ki-Moon speră să rezolve criza nucleară

Viitorul secretar general al Naţiunilor Unite, sud-coreeanul Ban Ki-Moon, speră că se va întîlni cu preşedintele nord-coreean, Kim Jong-Il, apreciind că va putea acţiona eficient pentru a dezamorsa criza nucleară. "Cred că sînt într-o poziţie mai bună decît orice alt fost secretar general, avînd în vedere că sînt coreean şi am experienţă", a declarat Ban, ministrul sud-coreean de Externe, care va prelua funcţia de secretar general al ONU la 1 ianuarie. Acesta a subliniat că "atitudinea Phenianului de sfidare a sancţiunilor este îngrijorătoare şi arată o lipsă totală de respect faţă de Naţiunile Unite". Ban a cerut Coreei de Nord să nu efectueze alte teste în replică la aceste sancţiuni.

Aproximativ 30 de ţări dispun, probabil, de tehnologia necesară fabricării armelor nucleare, în afară de cele nouă puteri nucleare cunoscute, a apreciat, luni, Mohamed ElBaradei, directorul Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. "Trebuie să dezvoltăm o nouă strategie de abordare la nivel internaţional, altfel vom avea de-a face nu doar cu nouă puteri nucleare, ci cu alte 20 sau 30 care deţin tehnologia de dezvoltare a armelor nucleare foarte repede", a declarat ElBaradei. În afară de cele cinci puteri nucleare declarate, Statele Unite, Rusia, Marea Britanie, China, Franţa, alte trei state sînt bănuite că deţin bombe atomice, precum Israel, India şi Pakistan.



12