În urmă cu aproximativ două săptămâni, fostul lider al grupului ALDE din Parlamentul European, belgianul Guy Verhofstadt, anunța dramatic că a exclus din rândurile grupului ALDE din Parlamentul European reprezentanții ALDE România și că va cere excluderea partidului lui Călin Popescu Tăriceanu din ALDE Europa.

Pentru cei nefamiliarizați cu organizarea politică europeană, precizez faptul că ALDE Europa este partidul european liberal la care ALDE România este afiliat și membru cu drepturi depline. Grupul ALDE din Parlamentul European este, mai bine zis a fost până la încheierea lucrărilor Parlamentului European, grupul de europarlamentari ce reprezentau în înaltul for continental orientarea liberală europeană și cetățenii europeni cu opțiuni politice liberale. Vorbim deci despre două entități politice europene separate, cu organizări diferite și scopuri diferite. ALDE Europa este, dacă vreți, un partid liberal european, iar Grupul ALDE din Parlamentul European făcea politică în cadrul instituției care, de altfel, îi și finanța activitatea.

Interesant a fost la momentul când Verhofstadt a lansat „fake”-ul informațional, faptul că mare parte a presei românești a preluat știrea - fără niciun fel de documentare și fără contextul necesar. Fostul premier belgian făcea anunțul când, „de facto”, activitatea politică la Parlamentul European era deja încheiată odată cu ultima sesiune de plen, urmând ca perioada rămasă până la constituirea noului legislativ să se rezume doar la demersuri de ordin administrativ. Mai mult, conform regulamentului de funcționare a Parlamentului European, grupurile politice care au activat într-o legislatură încheiată sunt de facto dizolvate de la închiderea activității politice, adică odată cu sfârșitul ultimei sesiuni de plen a actualei legislaturi, lucru care a avut loc deja la jumătatea iluni aprilie, cu circa o săptămână înainte ca belgianul să producă știrea falsă.

Având în vedere argumentele de mai sus, orice observator serios al activității din Parlamentul European poate vedea limpede că declarația de pe contul de Tweeter a lui Guy Verhofstadt este de fapt un fake news prin omisiune. Mai exact, grupul ALDE din Parlamentul European, ca și celelalte grupuri politice europene, nu mai există, ele încetându-și activitatea înainte de o eventuală decizie de excludere a ALDE. Conform regulamentului, abia la începutul noii legislaturi, după ce europarlamentarilor li s-au înmânat mandatele de către birourile electorale naționale, se trece la negocierile pentru constituirea grupurilor politice care vor alcătui noul legislativ european. În concluzie, se pune întrebarea: de unde îi exclude Verhofstadt pe reprezentanții ALDE România? Dintr-un grup deja dizolvat?

Mai mult, în sprijinul afirmației că Guy Verhofstadt a dat o știre falsă, manipulatoare, vin chiar ultimele „ordini de zi” ale ședințelor de plen. Conform regulamentului, această așa-zisă excludere a ALDE din grup grupul politic din Parlamentul European, pentru a fi oficială ar fi trebuit anunțată în plenul lucrărilor de către președintele de ședință, ori în niciuna din zilele de lucru în plen ale ultimei sesiuni nu se regăsește un astfel de anunț.

În spatele declarației despre care unii politicieni încă vorbesc pe la diverse posturi de televiziune cred că stau refularea unui politician din vestul Europei pe care un europarlamentar român, Norica Nicolai, l-a pus la punct atunci când le-a cerut europenilor să înceteze aplicarea dublului standard în cazul României, dar și dorința lui Verhofstadt ca acum, la sfârșit de carieră politică, să „joace” la funcția de președinte al Parlamentului European.

Ultimele informații din zona Bruxelles-ului cu privire la această chestiune este aceea că, în schimbul susținerii candidaturii sale la funcția de președinte al Parlamentului European, belgianul Guy Verhofstadt este gata să contribuie în viitoarea legislatură a Parlamentul European la formarea grupului politic ce se conturează pentru susținerea viitoarei linii politice europene a președintelui Franței, Emmanuel Macron, al cărei nucleu îl vor constitui reprezentanții la Bruxelles ai mișcării prezidențiale fondate de șeful statului francez, numită sugestiv „La République En Marche”. Așa cum precizam și ieri, viitorul grup politic din Parlamentul European, ce se va numi „Renaissance” ori „Generation Europe”, se dorește a fi principalul contracandidat al PPE la butoanele Europei și, implicit, la ocuparea funcțiilor de conducere în instituțiile europene.

Deci, cine pleacă din ALDE Europa? Guy Verhofstadt ori partidul românesc condus de Călin Popescu Tăriceanu al cărui principal pilon va fi în Parlamentul European Norica Nicolai?

Și încă o remarcă: Dacă de la figurile din USR, viitor reprezentant al societății românești în grupul președintelui Macron din Parlamentul European, te aștepți la susținerea falselor afirmații ale viitorului coleg de opțiune politică, belgianul Guy Verhofstadt, de la așa-zișii comunicatori și făcători de opinie ai PNL te-ai fi așteptat să înțeleagă filmul în care joacă, adică să înțeleagă mișcarea belgianului. În fond, grupul din care va face parte Guy Verhofstadt se conturează ca principalul opozant al planurilor PPE, din care ei fac parte. Ei bine, nu. Politicieni (și le spun politicieni în lipsa unui alt termen decent) precum Vâlceanu ori Prișcă preferă să intoxice mass media cu pseudo informația conform căreia Guy Verhofstadt ar fi exclus ALDE România din ALDE Europa, preferând manipularea și rostogolirea fake news-ului în locul adevărului, neștiind practic care e direcția de acțiune a PPE.

Așadar, până la o așa-zisă excludere din ALDE Europa a partidului condus de Călin Popescu Tăriceanu e cale lungă, iar după alegerile europarlamentare, spusele lui Verhofstadt vor rămâne doar o declarație politică de campanie făcută de un oarecare politican flamand, cu nimic diferit față de unii dintre obscurii care au fost trimiși de electoratul român să populeze Palatul Parlamentului European. Declarația sforăitoare a belgianului pornit aprig în campanie electorală nu poate convinge nicicum electoratul că politica europeană stă în pixul său, dar poate atrage atenția asupra penibilului, care de cele mai multe ori, nu ține cont de granițe ori de mediul socio-cultural în care se produce.