Israelul a obţinut, la conferinţa de miercuri de la Roma, autorizaţia de a continua operaţiunile din Liban. Această declaraţie şocantă îi aparţine ministrului israelian al Justiţiei, Haim Ramon. Presa internaţională a criticat "neputinţa diplomatică" a participanţilor la conferinţa internaţională, ce a dat practic un cec în alb Israelului pentru continuarea ofensivei militare împotriva Hezbollah. Consensul slab al participanţilor la conferinţă, limitat la apelurile în favoarea unui armistiţiu şi a desfăşurării unei forţe internaţionale în Liban, oferă Israelului o aprobare tacită pentru continuarea ofensivei militare. Statele Unite par a fi obţinut ce au vrut, iar participanţii i-au dat dreptate secretarului de Stat american, Condoleezza Rice, care susţine că încetarea focului nu poate avea loc imediat, deoarece, în momentul de faţă, nu poate fi impus un armistiţiu de durată.

Criza diplomatică referitoare la modalitatea de pune capăt ostilităţilor din Liban s-a accentuat, joi, după ce Franţa a exercitat presiuni pentru adoptarea unei rezoluţii a Naţiunilor Unite privind încetarea violenţelor, iar Statele Unite au ameninţat din nou Iranul şi Siria. Ministrul francez al Afacerilor Externe, Philippe Douste-Blazy, a cerut organizarea unei reuniuni la nivel ministerial a membrilor Consiliului de Securitate, la începutul săptămînii viitoare, pentru a discuta pe marginea unei rezoluţii privind încetarea violenţelor. La rîndul său, secretarul general al Naţiunilor Unite, Kofi Annan, şi o serie de miniştri europeni au cerut eforturi pentru implicarea Siriei şi Iranului în găsirea unei soluţii pentru conflictul din Liban, însă şeful diplomaţiei americane, Condoleezza Rice, a avertizat cele două state, susţinătoare ale mişcării şiite Hezbollah, că vor fi izolate şi mai mult dacă încearcă să dejoace eforturile de a pune capăt crizei în termenii propuşi de Israel.

O serie de elemente-cheie ale unei soluţii politice au fost identificate în timpul negocierilor secrete dintre Condoleeza Rice, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Politică Externă Javier Solana, Kofi Annan şi premierul libanez Fuad Siniora. Aceste elemente includ adoptarea unei rezoluţii de încetare a focului, schimburi de prizonieri între Israel şi Hezbollah, încheierea disputei teritoriale privind Fermele Shebaa, ocupate de Israel, măsuri pentru a dezarma mişcarea şiită şi de întărire a armatei libaneze şi desfăşurarea unei forţe de pace a Uniunii Europene în Libanul de Sud. Condoleezza Rice, Javier Solana şi şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov s-au aflat, ieri, la Kuala Lumpur pentru discuţii referitoare la criza din Orientul Mijlociu cu o serie de miniştri din statele asiatice, cu ocazia Forumul Regional al Asociaţiei Statelor din Sud-Estul Asiei. Oficialul american ar putea reveni în Israel şi Liban, după acest summit.

Retragerea observatorilor Naţiunilor Unite

Guvernul australian a anunţat că îşi retrage cei 12 observatori sub egida Naţiunilor Unite din sudul Libanului, după incidentul în urma căruia patru observatori au fost ucişi într-un raid al armatei israeliene. Atacul a provocat reacţii dure din partea unor membri ai Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. China, Franţa şi Siria au cerut pedepsirea statului evreu pentru bombardarea postului Naţiunilor Unite. China a propus un proiect de rezoluţie prin care atacul să fie considerat intenţionat şi a cerut încetarea imediată a focului.

Noi bombardamente israeliene în sudul Libanului

Israelul a lansat joi noi bombardamente sudul Libanului, după ce nouă militari au fost ucişi şi alţi 22 răniţi, într-o ambuscadă pusă la cale de militanţi Hezbollah la Bint Jbeil, localitate situată la patru kilometri de frontieră, cu o zi înainte. Aviaţia israeliană a distrus releele de comunicaţii de la nord de Beirut şi a atacat trei camioane cu echipamente medicale şi alimente destinate regiunilor din est, au declarat surse din serviciile de securitate, adăugînd că doi şoferi au fost ucişi. Alte aparate israeliene au bombardat obiective din mai multe localităţi situate în sudul Libanului, iar artileria a lansat noi atacuri din partea israeliană a frontierei.

Gherilele Hezbollah nu şi-au întrerupt tirurile de rachete asupra nordului Israelului. O rachetă lansată de gherilele Hezbollah a lovit, ieri, o uzină chimică din oraşul Kiryat Shmona, pompierii deplasîndu-se imediat la faţa locului pentru a opri eventuala răspîndire a unor substanţe toxice. Continuarea ofensivei a dus la suplimentarea numărului de rezervişti ce vor fi convocaţi la centrele de recrutare şi continuarea incursiunilor limitate asupra Libanului în defavoarea lansării unei ofensive terestre de amploare împotriva Hezbollah. Săptămîna trecută, Israelul a mobilizat mai multe mii de rezervişti, fapt apreciat ca un semn că armata ar putea declanşa o ofensivă terestră. Postul de radio israelian a anunţat că nu se intenţionează să extindă conflictul asupra Siriei.

Muniţia israeliană provoacă răni neobişnuite

Medicii libanezi afirmă că muniţia folosită de forţele israeliene în campania de bombardamente provoacă răni neobişnuite, iar autorităţile de la Beirut au anunţat că anchetează aceste informaţii. "Vom trimite mostre, dar nu avem încă vreo confirmare că ar fi fost folosite arme ilegale", a declarat ministrul libanez al Sănătăţii, Mohammed Khalife. Armata israeliană a declarat că a folosit numai arme şi muniţii convenţionale în atacurile îndreptate împotriva Hezbollah şi că nu a încălcat legislaţia internaţională. Medicii libanezi susţin însă că trupurile carbonizate ale victimelor prezintă semne pe care nu le-au mai întîlnit, deşi Libanul a trecut printr-un război civil de durată.

Bashir Cham, medic belgian-libanez la Centrul medical din Sidon, a relatat că a văzut astfel de răni la opt trupuri neînsufleţite, după un raid aerian israelian în apropiere de Rmeili. Acesta a recoltat 24 de mostre, pentru efectuarea de teste, apreciind că este posibil ca rănile să fi fost produse de substanţe chimice. Trupurile unora dintre victime sînt practic înnegrite în totalitate, deşi pielea şi părul nu prezintă arsuri.

Preşedintele libanez, Emile Lahud, a acuzat în repetate rînduri Israelul că foloseşte arme cu fosfor. Human Rights Watch, care a afirmat că armata israeliană foloseşte bombe cu fragmentaţie în zonele populate din sudul Libanului, a declarat că dispune de mărturii neverificate conform cărora în cursul atacurilor ar fi fost folosite şi arme cu fosfor. "Proiectilele cu fosfor au o utilizare legitimă, pentru iluminarea cîmpului de luptă pe timp de noapte. Folosirea acestora în operaţiuni, însă, poate reprezenta o încălcare a convenţiilor internaţionale", a explicat Peter Bouckaert, director în cadrul Human Rights Watch. "Vedem arsuri anormale, diferite de cele din războaiele prin care am mai trecut. Cadavrele acestor victime sînt reduse la jumătate din dimensiunile normale. Crezi că este cadavrul unui copil, dar se dovedeşte apoi că este vorba de un adult", a declarat, la rîndul său, Raed Salman Zeinedin, directorul spitalului guvernamental din Tyr. Armata israeliană susţine însă că atacurile sale nu vizează populaţia civilă.

Israelul ridică blocada în Cisiordania

Armata israeliană a anunţat ridicarea blocadei impuse Cisiordaniei cu o săptămînă în urmă, dar a precizat că va menţine măsurile restrictive în Fîşia Gaza. Blocada asupra Cisiordaniei fusese decisă în urma unei serii de alerte privind producerea de atentatei. Blocada în Fîşia Gaza se află în vigoare de mai multe luni.

Libanul şi teritoriile palestiniene riscă să fie complet distruse în ultimul val de violenţe din Orientul Mijlociu, a avertizat preşedintele palestinian, Mahmud Abbas, care a efectuat o vizită în Algeria, ţară nord-africană ce a mediat, în trecut, negocieri de pace în Africa şi Orientul Mijlociu. După o întrevedere cu premeirul algerian Abdelaziz Belkhadem, acesta a sugerat că ar putea vizita şi alte ţări în următoarele zile, dar nu a oferit detalii suplimentare cu privire la programul turneului. Mai multe state, printre care şi Egiptul, încearcă să obţină eliberarea soldatului israelian răpit în Gaza, dar eforturile diplomatice nu au avut încă nici un rezultat concret.

Majoritatea libanezilor, de acord cu răpirea soldaţilor israelieni

Două treimi dintre libanezi aprobă acţiunea Hezbollah de răpire a doi soldaţi israelieni, ce a determinat declanşarea ofensivei israeliene din Liban, conform unui sondaj publicat miercuri de principalul institut libanez de sondare a opiniei publice. Peste 70% dintre libanezi declară că sînt de acord cu răpirea celor doi soldaţi israelieni, conform sondajului realizat de Beirut Center for Research and Information, în perioada 24 - 26 iulie.

Procentajul diferă însă mult în funcţie de apartenenţa religioasă a persoanelor intervievate. Sprijinul pentru acţiunea Hezbollah este foarte ridicat în rîndurile şiiţilor (96,3%) şi ale sunniţilor (73,1%), fiind mai redus printre creştini (54,7%) şi druzi (40,1%). 86,9% dintre cei intervievaţi aprobă rezistenţa opusă de Hezbollah în faţa ofensivei israeliene. Mai mult de jumătate dintre libanezi consideră că Israelul nu va reuşi să învingă Hezbollah, iar 56,9% apreciază că Israelul şi Statele Unite nu vor reuşi să impună armistiţiul. Majoritatea participanţilor la sondaj afirmă că acţiunile diplomatice ale Guvernului libanez sînt insuficiente în actualele condiţii. Sondajul a fost realizat pe un eşantion de 800 de persoane, iar autorii cercetării afirmă că sprijinul important acordat de creştini mişcării Hezbollah se datorează alianţei încheiate între liderul principalului partid creştin, generalul Michel Aoun.