De ce are Europa nevoie de Rusia mai mult ca oricând

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

De ce are Europa nevoie de Rusia mai mult ca oricând

Externe 14 Iunie 2016 / 07:48 1080 accesări

Russia Today a publicat textul unei scrisori deschise, adusă la redacția postului de televiziune de politicianul francez Rachida Dati și semnată de alți 12 politicieni europeni, care explică faptul că sancțiunile impuse de UE Rusiei ar trebui ridicate.

”În octombrie 2014, la câteva luni după ce sancțiunile UE au fost impuse Rusiei, noi ne gândeam deja că pierderea parteneriatului cu această țară este o greșeală pe care o vom plăti scump atât pe plan politic, în ceea ce privește colaborarea în privința Siriei, cât și pe plan economic, pentru agricultura noastră”, se arată în scrisoarea deschisă predată redacției Russia Today. ”Astăzi, la mai bine de doi ani de la impunerea respectivelor sancțiuni ca reacție la situația din Ucraina, semnalele sunt neschimbate. În iulie 2014, sancțiunile europene au fost extinse și la anumite personalități ruse, inclusiv din cadrul serviciilor secrete, împiedicând respectivele persoane să obțină viză de călătorie pentru țările UE. Aleksandr Bortnikov, șeful Serviciilor Federale de Securitate din Rusia și Mikhail Fradkov, directorul Serviciilor de Spionaj Extern din Rusia, sunt ambii îngrijorați de sancțiunile UE. Trebuie reamintit că și SUA au impus sancțiuni Rusiei, în special economice, dar nu au mers niciodată atât de departe încât să pericliteze cooperarea în materie de securitate cu șefii serviciilor secrete. Deci, de ce facem noi, europenii, asemenea lucru, riscându-ne propria securitate? Aceste sancțiuni au un dublu impact asupra noastră, atât în Franța, cât și în restul UE, după cum a demonstrat-o suspendarea lucrărilor Consiliului de Cooperare pe Probleme de Securitate”, argumentează Rachida Dati. Acest consiliu aducea la aceeași masă a discuțiilor miniștri Apărării și de Externe din Franța și Rusia și, din păcate, astfel de reuniuni nu au mai avut loc din octombrie 2012 la Paris. Chiar dacă interacțiunea serviciilor de securitate încă se manifestă, doar ridicarea sancțiunilor impuse Rusiei ar permite un schimb complet de informații între cele două părți. ”Practic, înseamnă că șefii serviciilor secrete ruse trebuie să poată obține vize pentru UE, ca să participe direct la lucrările respectivului consiliu și să interacționeze cu omologii lor europeni. În acest domeniu, încrederea este fundamentală și interzicerea vizelor pentru șefii serviciilor secrete ruse a afectat grav cooperarea și dialogul la nivel înalt, aspecte esențiale pentru noi, în contextul amenințărilor actuale cu care ne confruntăm în Europa. Cum putem noi să argumentăm că sancțiunile impuse Rusiei sunt în interesul europenilor, când toată lumea știe că suntem afectați direct de întreruperea sau slăbirea cooperării în domeniul securității? Atacurile teroriste de la Paris și Bruxelles ne-au amintit, din păcate, că această cooperare deplină între serviciile de securitate este deficitară și între statele UE, nu doar între UE și Rusia. Cetățenii ruși au fost și ei afectați grav de terorism. Dacă vom continua să slăbim nivelul cooperării dintre serviciile secrete ruse și europene, ne punem în pericol cetățenii.

Pe de altă parte, Rusia, grație poziției sale în Siria, are acces la informații valoroase despre rețeaua teroristă Stat Islamic, cărora ar fi păcat ca noi să le întoarcem spatele, în contextul în care inamicul nostru are o evoluție atât de periculoasă și imprevizibilă pe atâtea planuri. Dacă nu reluăm relațiile la nivel de servicii de securitate cu Rusia din pasiune, măcar să o facem din interes, pentru a putea afla informații despre pozițiile și intențiile rețelei teroriste SI. Apoi, trebuie să învățăm să acționăm responsabil, să terminăm că concepțiile care nu aduc satisfacții nimănui. Acest concept ”realpolitik” nu mai este o alegere, este o datorie impusă de lumea în care trăim. S-ar putea să nu cădem de acord sub toate aspectele, putem aplica sancțiuni acolo unde doare mai tare, dar sunt scopuri de atins și interese care trebuie să ne facă să acționăm dincolo de dorința noastră de a pedepsi statele care greșesc, cum este cazul Rusiei în Ucraina. Luați exemplul Israelului. Guvernul premierului Benjamin Netanyahu a decis să întărească relațiile cu Rusia, pentru a-și îmbunătăți securitatea națională, în ciuda faptului că Moscova cooperează cu Iranul, inamicul declarat al statului evreu. Dacă Israelul poate trece peste un inconvenient, de dragul unei colaborări bune cu Rusia în domeniul securității, noi, europenii, de ce nu putem? După doi ani de sancțiuni, tragem linie și calculăm costul acestora și ne temem că este incredibil mai mare decât dacă ne-am fi văzut de treabă și am fi continuat cooperarea cu Rusia în toate domeniile. Cei care se îndoiesc în această privință le amintim că după atentatele din 13 noiembrie de la Paris, președintele francez, Francois Hollande și omologul său rus, Vladimir Putin, au fost de acord să stabilească o coordonare mai intensă a armatelor lor în teatrul de operațiuni din Siria. Europenii trebuie să înțeleagă că a ne priva în continuare de cooperarea în materie de informații și securitate cu Rusia ridică riscul de noi atentate în Europa. Războiul geo-economic dintre UE și Rusia nu trebuie să mai constituie o piedică în lupta împotriva terorismului. În timp ce Consiliul Europei trebuie să decidă pe 28-29 iunie dacă prelungește sancțiunile împotriva Rusiei sau nu, hai să ne unim forțele și să cerem reluarea deplină a cooperării în materie de securitate între UE și Rusia. Deja numeroase voci din Europa cer o reevaluare a sancțiunilor și o ridicare a celor nominale, impuse anumitor cetățeni ruși, așa cum s-a întâmplat recent și Senatul Franței, pe 8 iunie, când o largă majoritate a votat pentru anularea sancțiunilor impuse Rusiei. Istoria va dovedi că acei care au curajul să facă asemenea apel au dreptate în privința Rusiei”.

Semnează:

Rachida DATI- PPE Franța (Partidul Popular European)

Françoise GROSSETETE- PPE Franța

Hermann WINKLER- PPE Germania

Alfred SANT- S&D Malta (Social-Democrați)

Alain CADEC- PPE Franța

Franck PROUST- PPE Franța

Ivo VAJGL- ALDE Slovenia (Allianța Liberalilor și Democraților pentru Europa)

Marc JOULAUD- PPE Franța

Stefano MAULLU- PPE Italia

Aldo PATRICIELLO- PPE Italia

Renaud MUSELIER- PPE Franța

Elisabetta GARDINI- PPE Italia

Taguri articol


12