Deficitul de cont curent al României a urcat la peste 20 de miliarde de euro după primele nouă luni

Nu ai găsit subiectul dorit?
Foloseşte căutarea ...

Deficitul de cont curent al României a urcat la peste 20 de miliarde de euro după primele nouă luni

Economie 14 Noiembrie 2022 / 14:56 559 accesări

În perioada ianuarie - septembrie 2022contul curental balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 20 181 milioane euro, comparativ cu 12 640 milioane euro în perioada ianuarie - septembrie 2021. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 7 349 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 2141 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 3 067 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mare cu 734 milioane euro.

Contul curent al balanței de plăți (mil. euro)

Ianuarie - septembrie 2021

Ianuarie - septembrie 2022p

CREDIT

DEBIT

SOLD

CREDIT

DEBIT

SOLD

CONTUL CURENT (A+B+C)

80 586

93 226

-12 640

99 820

120 001

-20 181

A. Bunuri şi servicii

70 866

80 796

-9 930

89 788

104 926

-15 138

a. Bunuri

51 189

67 623

-16 434

64 203

87 986

-23 783

b. Servicii

19 677

13 173

6 504

25 585

16 940

8 645

-servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor

1 802

117

1 685

2 183

118

2 065

- transport

5 486

2 439

3 047

7 186

3 275

3 911

-turism – călătorii

1 905

3 178

-1 273

3 091

5 087

-1 996

-servicii de telecomunicații, informatice și informaționale

4 900

2 141

2 759

6 411

2 637

3 774

- alte servicii

5 584

5 298

286

6 714

5 823

891

B. Venituri primare

5 466

9 013

-3 547

4 786

11 400

-6 614

C. Venituri secundare

4 254

3 417

837

5 246

3 675

1 571

p) date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România auînsumat 7 265 milioane euro (comparativ cu 6 344 milioane euro în perioada ianuarie - septembrie 2021), din careparticipațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 6 002milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă de 1 263 milioane euro.

În perioada ianuarie - septembrie 2022, datoria externă totală a crescut cu 4 824 milioane euro. În structură:

·datoria externă pe termen lung a însumat 94 131 milioane euro la 30 septembrie 2022 (66,6 la sută din totalul datoriei externe), în scădere cu 3,5 la sută față de 31 decembrie 2021;

·datoria externă pe termen scurta înregistrat la 30 septembrie 2022 nivelul de 47 278 milioane euro (33,4 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 21,1 la sută față de 31 decembrie 2021.

Datoria externă a României şi serviciul datoriei externe (mil. euro)

Datoria externă

Serviciul datoriei externe, ian – sep. 2022p

Sold la 31.12.2021

Sold la 30.09.2022p

1. Administrația publică

58 816

55 219

5 652

Numerar și depozite

283

788

1 515

Titluri de natura datoriei*

47 192

41 178

3 375

Împrumuturi

11 286

13 128

710

Credite comerciale și avansuri

51

121

52

Alte pasive

4

4

0

2. Banca Centrală

3 366

3 560

10

Numerar și depozite

1

1

0

Titluri de natura datoriei

0

0

0

Împrumuturi

0

0

0

Alocări de DST

3 365

3 559

10

Alte pasive

0

0

0

3. Societăți care acceptă depozite, exclusiv banca centrală

7 798

9 763

5 893

Numerar și depozite

7 187

8 712

5 482

Titluri de natura datoriei

591

972

286

Împrumuturi

0

0

0

Alte pasive

20

79

125

4. Alte sectoare

25 534

28 272

17 301

Numerar și depozite

0

0

0

Titluri de natura datoriei

1 220

1 066

669

Împrumuturi

13 175

13 041

8 652

Credite comerciale și avansuri

10 963

13 920

7 804

Alte pasive

176

245

176

I. Datoria externă (1+2+3+4)**

95 514

96 814

28 856

II. Investiția directă: credite intra-grup

41 071

44 595

25 270

Total datoria externă (I+II)

din care:

136 585

141 409

54 126

Termen scurt

39 041

47 278

39 535

Termen lung

97 544

94 131

14 591

p) date provizorii

*Evoluția stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administrația publică a fost determinată de emisiuni noi în valoare de 8,4 miliarde euro, de răscumpărări de 1,9 miliarde euro, de influența variației cursului de schimb de 1,2 miliarde euro, precum și de influența negativă de aproximativ 13 miliarde euro, rezultată din scăderea prețurilor acestor instrumente și de alte operațiuni pe piața secundară.

**excluzând instrumentele de datorie de natura investiției directe

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 16,3la sută în perioada ianuarie - septembrie 2022, comparativ cu 17 la sută în anul 2021. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 septembrie 2022 a fost de 4,2 luni, în comparație cu 4,9 luni la 31 decembrie 2021.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 septembrie 2022 a fost de 72,7 la sută, comparativ cu 79,4 la sută la 31 decembrie 2021.

Precizări metodologice

1.Datele prezentate în acest comunicat sunt revizuite lunar. Pentru a vizualiza datele aferente perioadei curente, precum și pe cele revizuite pentru perioada de comparație, se poate accesa link-ulSeturi de date.Seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 se regăsesc înBaza de date interactivă.

2.Standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul (UE) nr. 555/2012 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 184/2005 al Parlamentului European și al Consiliului privind statisticile comunitare ale balanței de plăți, ale comerțului internațional cu servicii și ale investițiilor străine directe, în ceea ce privește actualizarea cerințelor referitoare la date și a definițiilor.

3.Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:

3.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB determinat de INS:http://www.insse.ro/cms/files/statistici/Importuri_CIF_FOB/coeficient_CIF_FOB.pdf. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică" (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei" (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică", datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri;

3.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;

3.3Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții);

3.4 Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice.

4.Investiţii străine directe: Creditele dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu sunt considerate de natura investiţiilor directe, ci se înregistrează încontul financiar/alte investiţii.

5.Standardul statistic privind structura datoriei externe pe sectoare instituționale este asigurat de manualele FMI, External Debt Statistics Guide for Compilers and Users, (2014), Balance of Payments and International Investment Position, ediția a-VI-a (BPM6) și System of National Accounts 2008 (SNA).

6.Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung și exportul de bunuri și servicii.

7.Gradul deacoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaționale ale României (valută + aur) la sfârșitul perioadei și importul mediu lunar de bunuri și servicii din perioada respectivă.

8.Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR se determină ca raport între rezervele valutare la BNR și datoriaexternă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală (soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plățile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni).



Ştiri recomandate

12
Pagina a fost generata in 0.1604 secunde